Independentul.MyForum.ro :: vinurile - Vizualizare subiect 989 pe independentul.myforum.ro

Skywalker · Vizitator

Despre vinuri

Uriaºa diversitate a soiurilor de vin din lume este impresionantã. Clasificarea de bazã în vinuri albe, roºii, roz, seci sau dulci nu acoperã toate caracteristicile, deoarece una din trãsãturile cele mai importante ale vinului este soiul de viþã ºi locul în care este cultivatã.

Vinurile nobile cele mai raspandite:
La caracterizarea unui vin se tine cont si de podgorie, fiecare podgorie are alte conditii climatice si alte soluri. Astea fac ca viinurile sa aiba o diferenta de gust in functie de podgorie. Gustul si aroma unui vin se pot modifica si in functie de perioada de maturare si mai ales conditiile de maturare. Intr-un fel se matureaza in sticle, si in alt fel, in butoaie de stejar.
Voi incerca mai jos sa descriu caracteristicile generale ale tipurilor de vin.

Vinuri rosii
Pinot Noir
Un vin elegant, rosu, sec, plin de caracter al solului, bogat in aroma de vanilie a butoiului de stejar si de mure.
Se serveste la temperatura camerei, insotit de meniuri condimentate din carne de porc sau pui.

vinurile vinurile

Feteasca neagra
Este un vin rosu, cu o aroma ce aminteste de mirosul prunelor uscate. Culoarea rosie sangvina intensa a vinului tanar evolueaza rapid inspre rosu caramiziu. Vinul impresioneaza prin gustul sau armonios, suav si de mare finete. Este apreciat mult si ca materie prima pentru prepararea vinurilor rose.
vinurile vinurile

Cabernet Sauvignon
Are o nuanță rosie-violet cand este tanar si care, cu timpul capata o nuanta de rodie foarte placuta. Dupa o maturare la butoi de stejar, vinul castiga mult in calitate, atragand printr-o personalitate bine definita.
vinurile vinurile

Merlot
Vin cu denumire de origine controlata, rosu, sec, de alură rosu-rubiniu, cu gust caracteristic de fructe si buchet de cirese amare si prune uscate, din Podgoria Panciu.
Se serveste la temperatura de 16-18 °C, asociat cu preparate din carne rosie si de vanat, branzeturi.
vinurile vinurile

Vinuri albe
Tamaioasa romaneasca
Este un vin de calitate, disponibil atat ca vin dulce cat si sec. Este un vin galben-pai cu reflexe aurii, foarte parfumat. Are un gust echilibrat iar mireasmă devine din ce in ce mai intens, cu trecerea anilor.
Se serveste la temperatura de 6-8 °C, asociat cu deserturi si fructe.
vinurile vinurile

Feteasca regala
Este un vin sec sau demisec, de culoare verde-galbuie, care cu momentul devine galben-verzuie pana la galben pai. Aroma tipica soiului se sesizeaza rapid. Mirosul de fruct crud ce il insoteste uneori, il face mai agresiv. La gust este placut si plin de finete.
Se serveste la temperatura de 10-12 °C, asociat cu preparate din carne de pasare, peste, legume, branzeturi.
vinurile vinurile

Feteasca alba
Vin cu denumire de origine controlata, alb, sec, de tentă galben-pai, cu gust de miere de albine si buchet de flori de vita de vie.Se serveste la temperatura de 10-12 °C, asociat cu preparate din carne de pasare, fructe de mare, legume si gustari.

vinurile vinurile

Riesling italian
Este un vin alb sec, sau demisec, fructuos, care este corespunzător si pentru prepararea vinurilor spumante. Se serveste la temperatura de 10-12 °C, asociat cu preparate din carne de pui, peste, crustacee si fructe de mare.

vinurile vinurile

Sauvignon
Un vin de culoare alb-verzuie cand este tanar, iar dupa maturare, devine galben-auriu. Are o aroma fina si placuta. Se serveste la temperatura de 10-12 °C, asociat cu preparate din peste, pui, crustacee, fructe de mare.
vinurile vinurile

Vinuri aromate.
Muscat ottonel
Este considerat cel mai bun vin alb (geniul vinurilor albe). Un vin nobil, alb-galbui, cu un parfum de flori de lamai, putin acidulat. Este un vin atat de voinic incat alte vinuri gustate ulterior par lipsite de personalitate. Acest vin tanar este delicat si patrunzator iar cu trecerea anilor devine ispititor. Se consuma de preferinta cu aperitive la temperaturi cuprinse intre 9 si 11°C, asociat cu tarte de fructe, prajituri, nuci.
vinurile vinurile

Busuioaca de Bohotin
Poate fi uneori de culoare porfirie sau alteori roz, cu nuante de coaja de ceapa. Imbietorul sau parfum inconfundabil, un metiaj de trandafir si busuioc, îi dau o nota aparte, rar sau deloc întâlnita la alte vinuri aromate. Continutul ridicat de zaharuri, obligatoriu pentru ca vinul sa-si exprime tipicitatea de podgorie, este asociat unor compusi chimici care îi ridica valoarea. Maturarea si învechirea aduc Busuioacei un rafinament, potentat de buchetul specific si de nuanta porfirie, apropiata castanelor coapte.
vinurile vinurile

Romania are o traditie milenara in ceea ce priveste vinurile. Acest fapt este dat si da feptul ca sunt multe regiuni favorabile cultivarii vitei de vie. Principalele podgorii din Romania sunt: Valea Calugareasca, Murfatlar, Tohani, Panciu, Odobesti, Cotnari, Husi, Dabuleni, Tarnave, Recas, Minis-Maderat. Desigur, pe langa acestea mai sunt si alte podgorii, mai mici.

Skywalker · Vizitator

Vinul in lume. Tari mari producatoare de vin

Vinurile sudafricane
Vinurile sudafricane sunt articole în regiuni subîmpãrþite în districte, care la rândul lor sunt împãrþite în circumscripþii. Majoritatea acestor zone se aflã în fracțiune sud-vesticã a þãrii.

Dintre ele meritã sã menþionãm Stellenbosch ºi Paarl în Coastal Region – cele mai cunoscute districte din Africa de Sud. Vinurile sudafricane recunoscute pe plan mondial provin din Fredericksburg, aflat între cele douã districte menþionate mai sus.

Clima acestei þãri este un aliat de nãdejde în cultivarea viþei ºi în producþia vinurilor. În vãile din munþii Cape Town zilele sunt toride iar nopþile sunt rãcoroase. Minunata climã mediteraneanã ºi solul variat garanteazã plãceri deosebite pentru împãtimiþii vinurilor nobile.

Oenologii din lumea întreagã sunt de acord cã Republica Sud Africanã este unul din cele mai promiþãtoare terenuri viticole din lume. Cele mai bune vinuri roºii sunt foarte armonioase, iar cele albe, cum ar fi Sauvignon Blanc, sunt pline de prospeþime.

Trebuie spus cã acestea din urmã au gust mai bun îndată ce sunt mai tinere, lucru adevãrat mai ales la Chardonnay. Cei ce viziteazã Africa de Sud ar face bine sã bea vinuri tinere deoarece astea au un gust de excepþie.

Vinurile chiliene
Începuturile cultivãrii viþei de vie în Chile dateazã din secolul al XVI-lea odatã cu venirea primilor colonizatori spanioli.Odatã cu conchistadorii au venit ºi cãlugãrii care s-au ocupat de cultivarea viþei de vie, care avea sã foloseascã la producerea vinului pentru slujbe. Propovãduiau deci în acelaºi timp cu credinþa, cultura viþei de vie ºi a prelucrãrii boabelor.

Deja douã secole mai târziu Chile a realizat important producãtor de vin în America de Sud, iar în anul 1851 datoritã lui Silvestre Ochagavi, care a adus în Chile experþi francezi în cultivarea viþei de vie, a trãit o revoluþie a vinului. Aceºti specialiºti au adus varietãþi deosebite de vin francez precum: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Merlot, Riesling, Chardonnay. Majoritatea acestor specii s-a compus în regiunea Maipo Valley.

Chile este împãrþit în 5 regiuni viticole: Región de Atacama, Región de Coquimbo, Región de Aconcagua, Región del Valle Central (Regiunea Vãii Centrale), Región del Sur (Regiunea de Sud).

Vinuri californiene
Conform istoriei, Cortez, dupã cucerirea Mexicului, a decis sã schimbe Noua Lume într-o imensã podgorie. Câþiva ani mai târziu producþia acestei regiuni a transformat aºa de mare, cã ameninþa podgoriile spaniole. În consecinþã, regele Spaniei a decretat defriºarea sistematicã a podgoriilor din coloniile americane. Au supravieþuit numai cele mai îndepãrtate plantaþii în sudul Californiei.

Pentru un timp îndelungat, specia dominantã de viþã de vie a fost Mission – conform legendei, a fost adusã de un Iezuit, pãrintele Juan Ugarte ºi plantatã în apropierea misiunii Sfântului Francisc Xaweri. Din pãcate din ea au ieºit vinuri mediocre ca gust ºi calitate, însã în schimb era suficient de reproductivã ºi rezistentã.

De abia sosirea colonelului ºi aristocratului ungar - Agoston Haraszthi, care a intrat în istorie ca pãrintele viticulturii californiene, a schimbat totul în bine. El a început sã importe la scarã largã viþe de vie europene, în special binecunoscutul în prezent altoi Zinfandel.
Vinurile californiene ºi-au cãpãtat recunoaºterea ºi renumele în rândul consumatorilor din întreaga lume datoritã varietãþii, a valorilor de gust excepþionale ºi a calitãþii demne de încredere. Se potrivesc de minune ca simbol al stilului de viaþã californian.

Aceste vinuri leagã tradiþiile europene cu gasirea de soluþii moderne a americanilor ºi aspiraþia lor cãtre perfecþiune. Azi, în California dominã patru altoiuri principale: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot ºi Zinfandel, cultivate ca ºi altele în vãile Nap ºi Sonom.

Vinurile australiene

Pânã la sfârºitul anilor ºaizeci australienii nu erau obiºnuiþi cu consumul de vinuri. Situaþia s-a schimbat diametral la începutul anilor ºaptezeci
odatã cu apariþia modei consumului de vinuri seci.
Producãtorii interni, pentru a fi la înãlþimea cererii în creºtere au gãsit noi terenuri pentru cultivarea viþei de vie.

În prezent viticultura în Australia trãieºte o înflorire completã. Vinurile sunt produse în toate statele, dominând însã terenurile sudice.

În prezent în Australia sunt peste 60 de regiuni viticole ºi peste 1600 de producãtori ai acestei nobile bãuturi alcoolice. De aceea vinurile australiene sunt aºa de variate.

Conform tradiþiei împrumutate din Spania, Australia s-a specializat timp prelungit în producþia de vinuri de desert, în particular sherry ºi porto.
Din altoiurile albe cel mai rãspândit este Riesling, însã popular este de asemenea Muscat
Alexandrian sau Palomino. În schimb între speciile de vin roºu dominã în mod clar de Shiraz.

Tari europene producatoare de vinuri

Vinurile portugheze
Celebrã pentru excelentele vinuri Porto ºi Madera, Portugalia are bogate tradiþii viticole. Autenticitatea vinului Porto a fost deja o preocupare pentru inițialul ministru al þãrii în 1756 când acesta a stabilit regiunea Douroca fiind singura regiune autorizatã sã producã acest nobil soi.

Marchizul de Pombal a creat de asemena un cod legislativ care a fost baza primei clasificãri a vinurilor. Viile portugheze, situate pe mici terase, sunt literalmente suspendate pe pantele unor defileuri abrupte. Din cauza acestei situãri ºi din cauza climei, acesta este unul din cele mai dificile ºi mai sãlbatice terenuri viticole din lume. În întocmai condiþii se coc struguri care dau vinuri cu arome ºi gusturi nemaiîntâlnite. Importantã este în primul rând alegerea unui soi de viþã potrivit. Atât porto-ul alb cât ºi cel roºu sunt amestecuri obþinute din struguri care sunt cultivaþi numai în Portugalia.

Culesul viei, care are loc de obicei la cumpãna lunilor septembrie ºi octombrie, se desfãºoarã la fel de secole. Oamenii coboarã pantele abrupte cãrând mari coºuri cu struguri pe spate. Pe multe din moºii, mustul de struguri se obþine prin strivirea lor cu picioarele în mari recipiente, operaþiune care dureazã multe ore ºi care, conform specialiºtilor, conferã vinului calitãþi deosebite. Timp de mai multe zile mustul este lãsat sã fermenteze. Apoi i se adaugã un distilat de vin de 70%. Momentul în care i se adaugã distilatul determinã caracterul porto-ului: sec, demisec sau dulce.

Bãutura astfel pregãtitã se toarnã în butoaie de stejar în care rãmâne peste iarnã. Primãvara butoaiele sunt transportate pânã la pivniþele din Villa Nova de Gaia (astãzi un cartier din Porto). Odinioarã, butoaiele de Porto erau transportate cu plutele pe râul Duoro; astãzi transpurtul se face pe cãi terestre.
În afarã de Porto ºi Madera, cel mai mare succes internaþional viticol portughez este un vin spumant, demidulce, numit Mateus Rose.

Vinurile spaniole
Spania este o þarã prin care „curge vinul” – sunt acolo produse ºi consumate cantitãþi imense ale acestei bãuturi alcoolice. Datoritã grijei pentru gustul ºi cantitatea vinului, producþia trebuie sã corespundã clasificaþiei Denominación de Origen (DO).

În Spania meritã sã vã interesaþi de vinurile albe din Galicia ºi de cele roºii din regiunile Rioja, Navarra ºi Ribera del Duero. Omologul spaniol al ºampaniei - Cava provine în special din Catalonia, în timp ce Andaluzia este cunoscutã prin sherry ºi brandy.

În cazul vinurilor spaniole meritã ºtiutã terminologia legatã de procesul de maturizare, care înlesneºte gãsirea celui mai bun ºi apãrã contra erorilor. Vinurile „crianza” trebuie sã fie þinute la maturizare cel puþin doi ani, anterior vânzãrii. Rezerva de vin roºu trebuie þinutã cel puþin doi ani în butoi de stejar, ºi trei ani în sticlã. Vinul alb gran reserva trebuie þinut minim cinci ani, din care ºase luni în butoi de stejar.

Cel mai cunoscut ºi mai accesibil vin spaniol este Rioja. În schimb, vinul tradiþional andaluzian este sherry – vino de Jerez, aceastã descriere referindu-se la vinurile produse în spaþiul în formã de triunghi la vest de oraºul Jerez de la Frontera.

Vinurile franceze
Franþa este patria vinurilor clasice. Altoaiele de viþã de vie de acolo au fãcut cea mai mare carierã. În mulțimea întreagã sunt produse vinuri dupã modelul Bordeaux – în mici butoiaºe, cel mai des din stejar franþuzesc.
La cel mai inferior indice se gãsesc vinurile de masã, aºa numitele « vins de table », menite consumului de zi cu zi. Ceva mai sus se aflã « vins de pays » (vinuri locale) cu specificaþia denumirii geografice a locului din care provin. Urmãtoarele în ierarhie sunt « vins délimités de qualité supérieure » – vinuri de o calitate ridicatã, care au înregistratã denumirea geograficã. În vârful ierarhiei se aflã vinurile clasei « appellation d’origine contrôlée (AOC sau AC) ». AOC garanteazã originea, respectarea exactã a normelor referitoare la altoiul de viþã de vie, metoda de vinificare, mãrimea producþiei, controlul gustului. Cele mai importante regiuni viticole din Franþa sunt Bordeaux, Burgundia ºi Valea Rhône-ului, cu diferenþa cã Bordeaux, care este locuit de numeroase familii aristocrate, în mod clar iese în evidenþã. Nici unul din vinurile ce provin din Bordeaux nu este produs dintr-un singur altoi – toate sunt amestecate.
Cel mai nobil altoi roºu este cabernet sauvignon, ceva mai puþin de soi este merlot. Altoaiele importante albe sunt sémillon ºi sauvignon blanc acoperite de mucegai nobil, care dezvoltându-se pe boabe le ia apa ºi lasã numai zahãrul. Vinul rezultat este concentrat, bogat, foarte aromat, întreþinând o balanþã între dulceaþã ºi acreaþã, cu o notã caracteristicã în gust de mucegai nob
În Burgundia vinurile roºii sunt produse dintr-un singur altoi – pinot
noir. Vinurile burgunde sunt “vinuri pentru aromã” – au mai puþinã asprime ºi extras decât de exemplu Bordeaux, dar pot mirosi ameþitor. Între vinurile albe dominã altoiul chardonnay. Vinurile produse din acest altoi în regiunea Chablis se bucurã de un aºa renume, încât Chalbis a ajuns sinonimul vinului alb. A doua extremã burgundã o reprezintã vinurile din Beaujolais. Sunt vinuri roºii necomplicate, de fructe ºi uºor de bãut produse din soiul gamay.

Din Valea Rhône-ului provine între altele châteauneuf-du-pape. Podgoriile din apropierea orãºelului Châteauneuf-du-pape se caracterizeazã prin exclusiva prezenþã a pietrelor care acoperã terenul cultivat. Acestea provin din coridorul râului Rhône care odinioarã curgea pe aceste terenuri. Aceste pietre protejeazã în timpul verii pãmântul împotriva uscãrii, iar viþa de vie împotriva îngheþului în timpul nopþilor friguroase de iarnã, reþinând ziua cãldura, pe care o restituie în timpul nopþii.
La sud de Paris se aflã Champagne, unde începând cu secolul al XVII –lea sunt produse vinurile spumoase, dintre care cel mai nobil este ºampania

Vinurile italiene
În cea mai inferioarã categorie a vinurilor italiene de masã (vini da tavola) sunt încadrate peste 80% din totalul soiurilor italiene. Doar o cincime sunt vinuri de calitate superioarã.
De popularitate între cunoscãtorii de vinuri se bucurã vinurile produse în Piemont. Renumitele vinuri roºii barolo ºi barbaresco sunt produse din altoiul nebbiolo. Cu ele concureazã vinul barbera. Aparte de profund, complex ºi bogat în acizi ºi tananþi, barolo are trebuință de mulþi ani pentru a se maturiza – la început în cãzi, apoi în sticle. Buchetul sãu se caracterizeazã prin mirosul de trandafir, aroma de mentã, tutun, smoalã ºi trufle.

Specialitatea regiunii este vinul roºu valpolicella recioto amarone – produs din boabe de strugure uºor uscate, care este înzestrat cu o aromã tare ºi concentratã. În partea de nord-est a Veneþiei sunt produse vinuri albe considerate ca fiind cele mai bune. Acestea sunt tocai friuliano, ribolla ºi picolit, produse din soiuri regionale de viþã de vie.
Cel mai popular vin din Italia provine din Toscana. Este vorba de chianti, la baza cãruia se aflã altoiul sangiovese, care dã acestei bãuturi putere ºi miros specifice. Un pic de struguri roºii canaialo atenueazã din asprimea lui, iar un adaos mic de struguri albi malvasia îi acordã o anumitã uºurime. Chianti, regiune aflatã între Florenþa ºi Siena, cunoscutã încã din timpul Evului Mediu, cu diferenþa cã atunci era renumitã datoritã vinului alb.

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Vinurile unui pamant vechi

O degustare de vinuri e ca o inchinaciune in fata Soarelui. E o arta despre care Pastorel Teodoreanu afirma ca este un fel de spovedanie fara de care n-am avea o sarbatoare adevarata.
Avand grija sa tinem dreapta cumpana, pentru ca bucuria sa fie deplina, la masa vinurile romanesti vor fi puse cu randuiala, caci nu-i nimic mai pagubos decat sa alegi bauturi nepotrivite cuviincios. Astfel, la gustari, vinurile albe sau roze sunt binevenite, la fripturi calde e bine sa aveti vinuri rosii, darnice, chiar pietroase; la mancaruri reci -

vinurile albe seci sau cele rosii usoare, iar la desert, cand pe masa sunt aduse aluaturile, cozonacii sau mai stim noi ce dulciuri, este de favorit sa beti vinuri dulci, "cu buchet de floare de fan cosit si de coaja de nuca verde". In cartea "Ora vinurilor" vom gasi descrierea unor vinuri ardelenesti care te fac sa ti se inroureze inima. Putine podgorii din omenirea asta au Cabernetul Sauvignon sau batrana Zghihara de la Husi. Mi-este greu sa nu amintesc despre nepretuita Busuioasa de Bohotin zisa pe alocuri si Tamaioasa Neagra, ruginita la tentă si "grea" la aroma, Grasa de Cotnari, un vin de apoteoza care "implineste puterile mintii si virtutea trupului". Daca vi se intampla sa gasiti aceste vinuri, nu le ocoliti. Sunt adevarate licori cu care greu te mai intalnesti.

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Luna vinurilor spumante

In toata lumea, luna decembrie, prin definitie, este luna vinurilor spumante. Aproape un miliard de butelii de vin spumant sunt consumate in aceasta luna. A ajuns traditie ca sarbatorile de iarna si trecerea dintre ani sa fie acompaniate de efervescenta voluptoasa a vinurilor spumante. Ca sa redam valoarea vinului spumant, e bine sa cunoastem cateva reguli de baza, pe care ni le dezvaluie unul dintre cei mai apreciati specialisti români in domeniul oenologiei, dr. Ion Pusca.

Se tine butelia in mana stanga si cu dreapta se desface cosuletul de sarma care tine dopul. Se scoate cosuletul, fixand apoi degetul mare pe dop.

Se inclina apoi usor butelia, suferind in acelasi timp o usoara miscare de rotatie spre stanga (spre exterior). Mana care tine dopul provoaca miscari ale acestuia, ceea ce face ca dopul sa se degajeze progresiv. Normal, dopul ar necesită sa iasa singur. Nu se ia degetul mare de pe dop, pentru a evita ca acesta sa sara. Dopul trebuie sa iasa lent, fara zgomot si fara o decompresie brutala a buteliei.

Dupa scoaterea dopului, se sterge gatul buteliei cu un servet. Inainte de turnarea in pahare (pentru a fi servit), trebuie sa se toarne mai intai putin vin spumant intr-un pahar pentru a fi degustat, verificandu-se astfel daca nu are un eventual defect. Paharele se tin usor inclinate atunci cand se toarna spumantul. La inceput se toarna in fiecare pahar cate un „deget” de vin spumant si apoi se umple doua treimi din tăria lor. Umplerea paharelor se face incet, pentru a realiza un guleras de spuma (colier).

Privind modul cum se degaja bulele de bioxid de carbon in pahare, constatam ca acestea urca intai mai lent, apoi tot mai repede, spre a se „sparge” la suprafata lichidului cu o muzicalitate fina - un adevarat spectacol!

Poate fi considerat un vin spumant de calitate cel care are o perlare fina (bule mici ce se degaja continuu), iar „colierul” de spumare compus la suprafata este persistent.

Butelia nu se tine mai mult de o zi la frigider, deoarece dopul devine dificil de scos.

Paharele in care se servesc vinurile spumante trebuie sa fie de tip lalea, ovoid sau flute a champagne. Acestea asigura o inaltime suficienta a lichidului, dand posibilitatea de a aprecia una dintre caracteristicile de baza ale vinului spumant - perlarea.

De asemenea, paharele trebuie sa aiba picior inalt, pentru a evita incalzirea prin contactul lor cu mana.

Paharele, dupa spalare, se usuca in aer liber, pentru a se evita aparitia gustului de servet in vinul spumant.

Nu se recomanda agitarea vinului spumant in pahar cu distincte obiecte, deoarece, prin aceasta agitare, bioxidul de carbon (CO2) se pierde foarte rapid si perlarea inceteaza.

Nu se recomanda punerea de cuburi de gheata in paharele cu vin spumant.

Vinul spumant se serveste in general la temperaturi mai scazute, 6-8º, pentru ca in timpul consumului (datorita mediului ambiant), temperatura spumantului ajunge pana la 10º.

Butelia se raceste intr-o frapiera in care se gaseste apa cu gheata. Butelia se roteste lent, pentru a avea o racire uniforma. Trebuie evitata racirea buteliilor de vin spumant in frigider si niciodata nu se racesc in congelator.

Pastrarea vinurilor spumante se poate face si in pozitie verticala, aceasta deoarece gazul carbonic situat intre dop si vin furnizeaza dopului suficienta umiditate. In acelasi timp, are avantajul ca spumantul, nefiind in contact permanent cu dopul, nu capata gustul de dop.

Spumantele de tipul brut sau sec, albe sau roze, la care continutul de zahar este foarte mic, sunt servite la inceputul mesei, o data cu aperitivele. Ele pot fi servite si in continuare, ca unica bautura la masa.

Este bine sa se serveasca ori tipul brut, ori tipul sec, iar daca se servesc aceste doua feluri la aceeasi masa, atunci se va servi la inceput vinul spumant brut, care are mai putin zahar, si dupa aceea, cel sec.

Spumantele albe sau roze mai dulci se servesc spre sfarsitul mesei si acompaniaza obligatoriu desertul.

Daca la o masa se servesc spumante albe si roze cu acelasi continut de zahar, se va servi mai intai spumantul alb si dupa aceea cel roze, căci intotdeauna spumantul roze este mai extractiv (mai plin).

Daca se servesc butelii din diferiti ani de productie, dar acelasi tip de vin spumant (brut, sec, demisec etc.), se va servi la inceput vinul spumant din productia cea mai recenta, urmat de celelalte, in ordinea vechimii.

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Despre vin

Legenda vinului

O legenda il arata pe Dionysos tanar, mergand spre insula Naxos. Obosit din cauza drumului lung, se aseza pe o pajiste sa se odihneasca. La picioarele lui observa o planta firava necunoscuta. Ii placu infatisarea ei si la plecare o smulse, luand-o cu sine. Soarele ardea puternic si dogoarea ar fi putut pali planta smulsa. Voind s-o apere de arsita, Dionysos utiliza un os de pasare gasit pe drum, in care a introdus planta firava. Tinuta insa in mana lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat sa creasca vazand cu ochii si osul de pasare deveni tot mai neincapator. Dionysos gasi un os de leu in golul caruia puse osul de pasare cu planta cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroasa si osul deveni si el neincapator. Mergand pe drum gasi o capatana de magar si puse in ea planta, cu osul de pasare si cu cel de leu la un loc. In sfarsit, ajungand la Naxos el sadi in pamant planta care era vita de vie. Acesta, crescu, facand struguri minunati pe care Dionysos il transforma in vin, invatandu-i si pe oameni sa lucreze via si sa bea vin Legenda spune ca vinul din aceasta vita capatase insusirile celor trei receptacule in care crescuse si anume: cei ce au baut putin din vinul oferit de zeu, la inceput au fost veseli si au ciripit ca pasarelele; cei care au baut mai mult au devenit combative, bravi si puternici ca leul; iar cei care s-au intrecut cu bautura au inceput sa raga ca magarul.

Vinul cuceritor

Insusirea vinului de a subjuga pe om “dupa al doilea pahar” ne este relevata si intr-o legenda egipteana, pe care o rezumam dupa Emil Ludowig.

Cu trei mii de ani in urma, vestita si frumoasa regina din Saaba, impodobita cu aur si pietre pretioase, s-a dus la Ierusalim sa cunoasca un rege tot atat de frumos si de celebru , regele Solomon, din a carui gura izvorau povesti fara seaman, ganduri intelepte si faimoase cantece de dragoste.

Desi din întâia clipa simpatia a fost reciproca, regina din Saaba l-a tinut la distanta pe inflacaratul rege si a refuzat sa locuiasca in palatul regal, dar s-au intalnit seri de-a randul pentru a discuta toate problemele lumii si ale filozofiei. Numai in ajunul inapoierii in tara sa, regina consimti sa petreaca ultima noapte in palatul regelui, cerand insa sa-i fagaduiasca ca o va respecta.

Inteleptul Solomon organiza o primire mareata in palatul sau. Bucatarii au pregatit mancarurile cele mai alese, iar pivnicerii au scos vinurile cele mai rare pentru acest ospat de adio. Vinul cel mai bun a fost mai cuceritor decat toata intelepciunea, elocventa si savoarea regelui: “ Te dezleg de juramant – spuse regina, dupa cateva pahare – daca mai imi dai sa beau”.

Pastile cu vin rosu?

Ultimul numar al revistei Nature publica rezultatele unui studiu desfasurat pe mamifere (cobai), prin care s-au demonstrat efectele pozitive ale unui format al vinului rosu pentru prelungirea vietii. Teste anterioare demonstrasera deja efectele benefice ale acestui compus - resveratrolul - asupra drojdiilor si a organismelor mai simple - musculite, viermi. Una dintre cele mai importante descoperiri a fost aceea ca resveratrolul intarzie sau impiedica evolutiile negative ale unui regim nutritiv bogat in calorii: cobaii nu au dezvoltat diabet, sanatatea ficatului si a sistemului cardiovascular s-a mentinut in bune conditii, in pofida unei alimentatii exagerate.

Vestea poate deschide drumul unor cercetari viitoare in domeniul bolilor cardiovasculare sau ale ficatului, in timp ce unele studii recente demonstrasera deja efectele constructive ale resveratrolului asupra colesterolului sau cancerului de san.

Tot vinul e mai sanatos!

Bauturile racoritoare pot cauza cancer

Bauturile racoritoare contin de opt ori mai mult benzen, un compus chimic cancerigen, fata de nivelul acceptat in apa de baut, transmite Times Online.

Teste realizate pe 230 de bauturi racoritoare comercializate in Franta si Marea Britanie au identificat un nivel mare de benzen, potrivit Agentiei pentru Standarde Alimentare (FSA). Limita legala pentru benzen este de o parte la un miliard pentru apa potabila, in Marea Britanie. Iar testele au aratat nivele de p‰na la opt parti per miliard, la unele sucuri.

Benzenul a fost legat de declansarea leucemiei si a altor tipuri de cancer de s‰nge. Urme de benzen gasite in apa Perrier au dus la retragerea de pe piata, acum 15 ani, a peste 160 de milioane de sticle, din magazine din intreaga lume. Noul raport a determinat organizatiile care lupta pentru siguranta alimetelor sa ceara guvernului britanic sa publice numele produselor care contin benzen.

Agentia pentru Standarde Alimentare a declarat ca produsele respective nu presupun un risc repede si ca va fi trebuință de mai multe studii pentru a se hotari luarea unor masuri. "Vom discuta si vom investiga impreuna cu cei din industria racoritoarelor pentru a intelege ce se int‰mpla. Daca nivelul este intr-adevar prea mare, FSA va lua masuri pentru protejarea consumatorilor", a declarat un purtator de cuv‰nt al agentiei.

Oamenii de stiinta cred ca nivelul mare de benzen ar putea fi rezultatul reactiei dintre doua compoziție comune, benzoatul de sodiu, un conservant si acidul ascorbic (sau vitamina C).
"Industria are obligatia de a avea niveluri c‰t mai mici de benzen in bauturi si cautam metode de reducere a prezentei compusului. Avem in vedere chiar eliminarea conservantului, daca va putea fi inlocuit cu altceva", a anuntat un purtator de cuv‰nt al Asociatiei britanice pentru Bauturi Racoritoare.

Testele au fost confecționate in Europa, dupa ce o agentie americana a gasit benzen in sucuri si racoritoare. Profesorul Glenn Lawrence, de la Universitatea din Long Island, a semnalat ca amestecul de benzoat de sodiu si vitamina C era întrebuințat pe scara larga in bauturile racoritoare, la inceputul anilor '90. Lawrence afirma ca producatorii au reintrodus vitamina C in bauturi pentru a le face mai atragatoare. Acest lucru ar trebui sa-i incurajeze pe parinti sa cumpere bauturile pentru a imbunatati sanataea copiilor, dar s-ar putea ca efectul sa fie contrar, a mai spus doctorul.

Paradoxul francez: iubeste mancarea si traieste mult!

De mai bine de zece ani, britanicii si americanii incearca se dezlege miracolul francez. Desi francezii au o dieta bogata in grasimi, unt, branza, carne, foie gras si toate deliciile grase pe care inima le cere, tot ei sunt cei care sufera cel mai putin de boli de inima. Si nu numai. Mult mai putini francezi sufera de cancer intestinal sau boli reumatice decat americanii, mai putini au nereguli de circulatie a sangelui, au sanse mai putine sa se imbolnaveasca de osteoporoza si cu mult mai putini tineri francezi decat cei americani au dificultăți de digestie sau fac alergie la anumite alimente. Ce sa mai vorbim de obezitate?! Doar 10% dintre francezi sunt declarati supraponderali, in timp ce 22% dintre britanici si 33% dintre americani sunt declarati obezi.

Asa s-a nascut paradoxul francez, caruia fiecare american ii cauta dezlegare. S-a dat “vina”, la inceput, pe vinul rosu. Francezii consuma mai mult de 60 de litri de vin rosu pe an, fata de cei 20 de litri ai britanicilor. Aproape ca nu exista masa fara un pahar-doua de vin. A doua banuiala ar fi ca uleiul de masline care nu lipseste din bucataria niciunui francez ar fi elixirul care le lungeste viata. Apoi, omul de stiinta francez Serge Renaud a strigat voila! cand a descoperit ca totul sta in foie gras - ficatul gras de gasca, ce topeste colesterolul. Dar, in general francezii nu consuma aceasta delicatesa decat de circa sase ori pe an. Aproape tot ce baga francezul in gura se credea ca e miraculos –untul, branza - ceea ce n-a adus decat bucurie producatorilor, care au vazut cum creste vanzarea diferitelor produse.

Apoi s-a descoperit: ceea ce are intr-adevar de vandut Franta este stilul de viata. Paradoxul francez nu este rezultatul consumului unui anumit aliment: este efectul unui mod de viata, beneficiul modului de a manca traditional francez.

Pe langa cantitatea mare de grasimi, francezii consuma si nespus de multe legume. In mod traditional, isi incep masa cu o salata dreasa cu uleiuri sau oteturi aromate. Pe de alta parte, francezii sunt adeptii calitatii si nu ai cantitatii. In SUA, portiile de mancare sunt extrem de mari, pentru ca in general sunt cumparate semipreparate iar pachetele sunt îndeajuns de voluminoase; la fel si sucurile, cea mai mica sticla de suc din America este cantitatea maxima din Franta. Francezii prefera apa, in cantitati mari. Sportul nu face parte din activitatile obisnuite ale unui francez, insa va prefera sa mearga la serviciu cu transportul in comun sau chiar pe jos. De asemenea, ei constientizeaza mai bine kilogramele in plus. Cand isi dau seama ca au exagerat cu mancatul, intervine “Je fais attention” adica, “am grija”, in loc de panicantul “tin dieta”. Francezii nu se infometeaza, nu urmeaza diete drastice, dar incearca sa manance mai light, mai putin.

Mananca de placere, sanatatea vine de la sine!

Placerea de a manca face parte din puzzle-ul numit Paradoxul francez. Francezului ii ia de obicei doua ore pentru a lua masa. Noi devoram pranzul din pauza de serviciu in timp ce el abia isi unge felia de paine cu unt. “Secretul, spune nutritionistul Francoise L’Hermite, este sa luati masa cu prietenii sau cu familia si sa mancati de trei ori pe zi, la intervale regulate. ”Francezii nu mananca in fata televizorului, mananca incet, savurand atat mancarea cat si compania. Paradoxul francez are de-a face cu atitudinea fata de mancare. Americanii isi fac mai numeroase griji in ceea ce priveste adoptarea unei diete sanatoase decat francezii. Cumpara mancaruri dietetice si, cu toate acestea, tot se considera consumatori de mancaruri nesanatoase. Francezii se afla in cealalta extrema si vad in mancare o placere imensa si se simt bine stiind ca au o dieta sanatoasa. Americanii asociaza prajitura cu ciocolata cu “vina”, in timp ce francezii cu “sarbatoare”. “Frisca” este pentru francezi “delicioasa, batuta spuma” iar pentru americani “nesanatoasa”. Cei din urma isi fac griji excesive pentru ce mananca si nu sunt niciodata multumiti de mancare. Se spune ca adevaratul paradox nu este acela ca francezii savureaza fiecare masa si raman subtiri si sanatosi, ci acela ca americanii sunt obsedati de ce baga in gura, isi numara fiecare calorie pentru a-si controla greutatea si sunt in continuare nemultumiti de mesele lor.

Bea ca un francez daca vrei sa traiesti cat un francez

Cea mai vehiculata explicatie a paradoxului francez sta in paharul cu vin rosu. Descoperirea a fost facuta cand oamenii de stiinta au observat o substanta prezenta in cantitati mari in vin - resveratrolul.
David Sinclair, doctor in stiinte medicale si cercetator la Harvard Sanitar School, a observat in studiile sale ca substanta combate colesterolul si opreste inmultirea radicalilor liberi. De asemenea, resveratrolul are un intens consecință anti-coagulare, impiedicand blocarea vaselor de sange, cea mai frecventa cauza a atacurilor cardiace si congestiilor cerebrale. Conform unor studii preliminare, resveratrolul ar putea duce si la formarea de noi dendrite in creier si ar putea fi util si in tratarea bolilor pulmonare obstructive cronice. Studiile au mai aratat ca resveratrolul este unul dintre cei mai puternici anti-oxidanti existenti in stare naturala. Din acest punct de vedere, substanta este de 25 pana la 50 de ori mai puternica decat aceeasi cantitate de vitamina C. Studii efectuate "in vitro" si care urmeaza sa fie aplicate si pe animale au aratat ca resveratrolul ar putea ajunge sa inhibe si sa opreasca formarea celulelor cancerigene. Mai mult, resveratrolul are o toxicitate minima asupra celulelor din sange, ceea ce ii ofera un potential remarcabil in lupta impotriva cancerului.
Concentratia de resveratrol difera in functie de tipul de vin; sortimentele rosii contin de zece ori mai multe molecule decat cele albe, pentru ca mustul este fermentat mai mult impreuna cu pielita si coditele boabelor de strugure. (Valentin Ceafalau)

Vinul rosu sau "tinerete fara batranete"

Vinul rosu poate ascunde in el secretul longevitatii

Cercetarile facute de-a lungul timpului au aratat faptul ca anumite calorii pot întinde durata de viata de la celulele mononucleare pana la mamifere. Insa cine poate crede o una dintre modalitatile de a-ti prelngi viata poate fi mai usoara decat destupatul unei sticle de vin?
O echipa de cerectatori din cadrul Universitatii Harvard a descoperit un ingredient, in vinul rosu, care prelungeste durata de viata a unor organisme cu pana la 80 %.

Moleculele descoperite in vinul rosu, alune sau alte produse vegetale au prezentat, in urma cercetarilor, capacitati de prelungire a duratei de viata la organisme cu regim limitat de clorii. Molecula, denumita resveratrol, apartine unui grup binecunoscut de compusi de plante, numti polifenoli, ce sunt cunoscuti pentru proprietatile lor antioxidante.

In urma tratarii cu resveratrol, drojdia si-a marit durata de viata cu 80 de procente. De asemenea, au mai fost efectuate teste asupra viermilor si mustelor, ce au dat rezultate "incurajatoare" David Sinclair, asistent la catedra de patologie din cadrul Univestrsitatii Harvard si coautorul studiului, a declarat ca scopul studiului nu este acela de a mari durata de viata a drojdiei sau a organiselor multicelulare, precum viermi sau muste, ci la om.
Potrivit experimentelor, resveratrolul are, de asemenea, si efecte asupra celulelor umane, pe care le face mai rezistente in fata radiatiilor.

Oameni de stiinta au demonstrat faptul ca trecerea unui organism la un regim de hrana limitat in calorii reduce frecventa bolilor legate de imbatranirea organismului, precum cancerul, osteoporoza sau boli ale inimii. "Credem ca moleculele dau celulelor destul timp pentru a repara stricaciunile. Exista o realizare in continua crestere: blocarea mortii celulelor - atata timp cat nu duce la aparitia cancerului - prelungeste durata de viata", a declarat doctorul Sinclair.

Studiile efectuate la Harvard explica, intr-o ultima masura, de ce persoanele care consuma moderat vin rosu prezinta un risc minim in ceea ce priveste accidentele cardio-vasculare.
Aceasta descoperire ar putea duce la crearea unor noi medicamente pentru prelungirea duratei de viata sau pentru prevenirea sau tratarea maladiilor legate de imbatranire.

Vinul rosu combate afectiunile pulmonare

Bacteriile care duc la aparitia infectiilor pulmonare si a bolilor de inima pot fi distruse prin consumul moderat de vin rosu. Oamenii de stiinta de la Universitatea Illinois din Chicago au anuntat ca atat vinul rosu cat si resveratrolul - un polifenol din vinul rosu - pot fi agenti de distrugere eficienti in cazul unei bacterii din aer despre care se stie ca ar fi cauza infectiilor pulmonare si care contribuie si la aparitia bolilor de inima.

Bacteria "Chlamydia pneumoniae" poate determina aparitia pneumoniei, a bronsitei acute, cat si a altor infectii ale cailor respiratorii. Din ce in ce mai multe dovezi arata faptul ca raspandirea bacteriilor de la plamani la sange poate cauza aparitia plagilor la indice arterial.
Conducatorul studiului, Gail Mahady, a precizat faptul ca vinul sau resveratrolul pot ajuta la reducerea riscului bolilor de inima prin eliminarea pneumoniei de tip C din sange. Rezultatele descoperirilor au fost publicate in numarul dedicat aterosclerozei din decembrie 2003.

Cercetatorii au infectat celule preluate de la bovine cu pneumonia de tip C si le-au supus unor conditii asemanatoare cu cele din interiorul plamanilor umani. Timp de 72 de ore, celulele recoltate au fost puse in contact cu Pinot Noir, resveratrol, respectiv azitromicina, un antibiotic folosit pentru tratarea infectiilor pulmonare.

Atat vinul rosu cat si resveratrolul au fost la fel de eficiente ca si antibioticul folosit pentru distrugerea pneumoniei de tip C, au declarat cercetatorii, dar acestia nu au specificat cantitatile folosite. "In vitro, vinul izoleaza bacteria, iar resveratrolul o distruge", a spus Mahady. "Pana in acest moment, inca nu se cunosc reactiile in cazul unor
persoane cu boli de inima deja instalate."

Bautorii de vin mananca mai sanatos

Persoanele care prefera vinul in locul berii au diete mult mai sanatoase decat ființele care consuma frecvent bere, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii danezi, prezentat de Reuters.

Conform rezultatelor studiului, persoanele care beau frecvent vin au o dieta bazata mai mult pe carne alba, fructe, legume, masline, branzeturi mai putin grase fa]a de bautorii de bere care consuma foarte multa carne rosie, bauturi racoritoare carbogazoase, zahar, carnati, carne de miel si unt.

"Studiul a aratat faptul ca persoanele care cumpara vin, achizitioneaza mult mai multe alimente sanatoase decat cele care beau bere", a precizat profesorul Morten Gronbaek de la Institutul National de Sanatate Publica din Copenhaga, initiatorul studiului. Echipa de specialisti danezi a urmarit prudent ceea ce cumpara de obicei bautorii de vin, de bere si de bauturi racoritoare din supermarketuri. Astfel, cercetatorii au ajuns sa analizeze peste 3,5 milioane de tranzactii. Rezultatele, publicate si in British Clinic Journal, au aratat faptul ca aceleasi obiceiuri le au si cumparatorii din Statele Unite si Franta.

Gronbaek a mai declarat faptul ca persoanele care consuma frecvent vin au un grad de educatie mai ridicat, sunt sanatoase si mai putin predispuse la obezitate, in comparatie cu oamenii care consuma bere si au un nivel de educatie scazut, iar din punct de vedere farmaceutic sunt predispuse obezitate si accidente cardio-vasculare.

By Amaliela

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Vinul Anti-canicula

Daca vorbiti cu un expert in vinuri, s nu ii spuneti ca va place vinul rose. Este considerat o autura usoara, de vara, care n-are ce cauta in galeria marilor licori bahice.

Europenii il prefera sec, americanii au ales varianta dulce. Chiar daca ii face pe cunoscatori sa strambe din nas, iar notiuni ca de pildă "buchet" sau "denumire de origine" ii sunt doar rude indepartate, vinul rose a castigat tot mai multi adepti pe cele 2 maluri ale Atlanticului in ultimile decenii, indiferent de gust sau de modul de fermentare. Supermarketurile au inceput sa ii rezerve rafturi speciale, ar vanzarile de Valdemar Vino Rosado (Rioja, Spania) sau Sutter Home White Zinfandel (California) le concureaza pe cele ale vinurilor traditionale. Aristrocratii oenologiei, stinta care se ocupa cu sudiul vinurilor,, s-au recunoscut invinsi in fata democratizarii gustului si au introdus capitole speciale despre vinul rose in cartile lor.
Asta nu inseamna ca acum l-ar considera de nivelul unui Pinot Noir sau Chardonnay. Pentru experti, acest vin situat intr-o zona incerta a culorii si a gustului ramane doar un rau necesar.

Cum se face si cu ce merge

Contrar unei idei aspandite, rose-ul nu este o combinatie de vin rosu si vin alb, ci este obtinut din soiuri rosii de struguri, folosindu-se una dintre metodele cunoscute: contactul de scurta durata cu pielita boabelor de strugure sau "sangerarea" (extragere periodica a unei cantitati de must in momentul fermentatiei initiale). Cu o exceptie : In lgendara regiune franceza Champagne, vinul rose este obtinut prin adaugarea de vin rosu la un soi alb. In ce priveste potrivirea lui cu felurile de mancare, e cumplit de simplu : rose-ul merge cu absolut orice friptura sau cu peste. Dar cel mai bun e atunci cand afara sunt 38 grade C la umbra.