| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Ungaria (în maghiarã Magyarország) sau Republica Ungarã (maghiarã Magyar Köztársaság) este o þarã din Europa Centralã. Etimologia cuvântului folosit în limba românã, este denumirea din limba turcã veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece sãgeþi.
Este vecinã cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaþia (sud) ºi Slovenia (sud).
Populaþia este formatã în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folositã des în limba românã, dar mai ales de dialectul secuilor, aºa explicându-se numele local al Ungariei sub numele Magyarország. Împreunã cu Polonia, Slovacia ºi Republica Cehã, formeazã grupul de la Viºegrad.
Forma de guvernãmânt este o republicã.
În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se aflã actualul stat Ungaria, Panonia. Primii care au invadat Câmpia Panonicã au fost hunii, conduºi de Attila, care la un clipă dat au fãcut alianþã cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i în luptele împotiva galilor. Au fost însã alungaþi de cãtre lombarzi ºi gepizi care au pus stãpânire circa o sutã de ani pe acest teritoriu.
Dupã cãderea Imperiulul roman, triburile germanice au stãpânit un timp Câmpia Panonicã. În aceastã perioadã au continuat migraþiile ºi invaziile diferitelor popoare migratoare.
Astfel, triburile slave au migrat în fracțiune sudicã a Europei. În jurul anului 560 avarii cuceresc acest teritoriu al Panoniei ºi pãstreazã controlul lui timp de douã secole pânã în secolul IX. Urmeazã o perioadã controlul francilor, a regatului Slavonic Moravia Mare ºi aprincipatele Balatonului pânã la sfârºitul secolului al IX, când maghiarii au migrat în Panonia.
Maghiarii stabiliþi în Etelköz(Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de litoralul vestic al Mãrii Negre, la sfârºitul secolului al IX-lea au migrat spre vest, în Bazinul Carpatin, ocupând partea esticã a marii Puste Maghiare, începând cu bucată de nord-est, Bihor, Þinutul Zãrandului (regiunea pãstreazã numele ducelui Zerind din dinastia arpadianã), Arad ºi Timiº pânã la Dunãre. Prezenþa maghiarilor aici a fost doveditã de sãpãturile arhelogice care au decoperit cimitire cu morminte ungureºti din aceastã perioadã a descãlecatului ("Erdély rövid története"-Scurtã istorie a Ardealului 1989,pag.107). De menþionat cã în aceast areal mai multe localitãþi mai poartã numele triburilor maghiare descãlecãtoare (Kér, Jenõ, Tarján, Keszi, etc.) În textul cronicii din jurul anului 950 al împãratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, cã pe acest teritoriu trãiesc turci deci maghiari.
Dupã tradiþie þara maghiarilor Magyarország (Zece Sãgeþi) a fost descoperitã de Árpád, conducãtorul acestora, care i-a adus în Panonia dupã 895. Cele "Zece Sãgeþi" menþionate mai sus se referã la baza de invazie militarã maghiarã din anii 895-896 a Câmpiei Panonice venind din Etelköz ("Teritoriul dintre Râuri").
Regatul maghiar a luat fiinþã în anul 1000 sub conducerea lui ªtefan I al Ungariei, primul rege maghiar. Numele originar al acestuia era Vajk, în traducere erou. Tatãl sãu Géza, a fost conducãtor al maghiarilor.
Parlamentul din Budapesta
ªtefan I, știut ºi ca Sfântul ªtefan (Szent István), s-a cãsãtorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a transformat conducãtorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în oraºul Esztergom. Ca rege creºtin a infiinþat Biserica Ungarã, a creºtinat populaþia în religia catolicã, a înfiinþat zece episcopii, iar regatul a fost împãrþit în comitate (în maghiarã: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împãrþit în proprietãþi private.
Iniþial istoria politicã al Ungariei a evoluat alãturi de Polska ºi Boemia condusã de preoþi ai Imperiului Roman Sfânt.
De asemeni, circa patru secole, Ungaria a controlat principatele Valahia, Moldova ºi Transilvania, fãrã a le anexa.
Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltatã ºi înfrântã de hoardele tãtare ºi mongole conduse de Batu Khan în bãtãlia de la Muhi .
Încet, încet sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar s-a alãturat civilizaþiei europene. Sub dinastia Angevinilor, Ungaria ºi-a pierdut controlul asupra Valahiei în urma bãtãliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330,dusã împotriva voievodului Basarab I de cãtre regele Carol Robert de Anjou. Acesta scapã de furia valahilor cu fuga, deghizat în haine femeieºti. De asemeni, Ungaria pierde ºi controlul Moldovei în 1359.
Un ocazie important în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, la origine român din Transilvania. Regele Matei Corvin, a fost fiul lui Iancu de Hunedoara (cunoscut ca János Hunyady de cãtre maghiari) ºi a condus Regatul Ungar din 1458 pânã-n 1490. În aceastã perioadã Ungaria a cunoscut o perioadã înfloritoare, devenind o þarã importantã din punct de vedere cultural-artistic în centrul Europei pânã la Renaºtere. Matei Corvin a luptat împotriva Imperiului Otoman, realizând independenþa Ungariei faþã de acesta.
Independenþa Ungariei a luat însã sfârºit în 1526 dupã bãtalia cu otomanii de la Mohács. Regatul a fost împãrþit în trei pãrþi: partea de vest a fost anexatã Austriei, în est principatul Transilvãnean a rãmas independent, iar centrul Ungariei a ajuns sub stãpânirea Imperiului Otoman.
Dupã 150 de ani de ocupaþie otomanã, în secolul XVII Austria ºi alianþa creºtinã au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiarã pentru independenþã dintre anii 1703 ºi 1711condusã de Francisc Rákóczi al II-lea a contribuit ºi ea la eliberarea þãrii.
Revoluþia burghezã condusã de Kossuth din 1848-1849, a fost stinsã prin intervenþia Austriei cu ajutorul Rusiei Þariate.
La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungarã, ca urmare a destrãmãrii Imperiului Austro-Ungar în urma primului rãzboi mondial. În martie 1919 comuniºtii a preluat tăria sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.
În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naþionalã ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat sã revinã la tronul Ungariei, dar fãrã succes.
La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a primului rãzboi global ºi a destrãmãrii Imperiului Habsburgic care a ancorat noile graniþe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu ºi 66% din populaþie, dar nu trebuie neglijat faptul cã la acea datã minoritãþile etnice depãºeau mult populaþia maghiarã. Dar trebuie recunoscut cã o treime din populaþia maghiarã a devenit o minoritate etnicã în þãriile vecine, noi formate ca România, Cehoslovacia, Serbia, U.R.S.S. (vestul Ucrainei). Ungaria a pierdut ºi singurul port maritim la Marea Adriaticã, Fiume,azi Rijeka în Croaþia.
Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în 1930 cu speranþa de a primi înapoi teritoriile pierdute din inițialul rãzboi mondial. Astfel, Ungaria a anexat Sudul Slovaciei ºi apoi, dupã Diktatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord. Ungaria a intrat în al doilea rãzboi mondial alãturi de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, dupã ce acesta refuzã un armistiþiu jignitor pentru armata ungarã cu Stalin, instalându-l pe pro-nazistul Ferenc Szálasi liderul partidului Sãgetar-Cruciat. Ungaria a elaborat o înșiruire de legi anti-evreieºti.
Când alianþa cu Germania a fost realizatã' partidul Sãgetar-Cruciat ºi autoritatea guvernamentalã au participat din plin la Holocaust. În jur de 440.000 evrei în 145 de trenuri au foºti deportaþi la Auschwitz, inclusiv dintre evreii din Ardealul de Nord.
Ungaria este "eliberatã" de trupele germane în retragere de cãtre Armata Românã, care au dat lupte grele pentru eliberarea Budapestei, în special.
Dupã o perioadã scurtã de democraþie, 1946 - 1947, dupã anul1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat regimul comunist dupã modelul sovietic a lui Stalin. Acesta a fost principalul pretext al izbucnirii Revoluþiei maghiare din 1956. Ungaria a anunþat ieºirea din Pactul de la Varºovia, dar armata sovieticã a intervenit cu un atac militar masiv, înãbuºind în sânge revolta popularã, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár, omul lor de încredere. Profitând de faptul cã în momentul revoltei graniþele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria.
La 23 octombrie 1989, Mátyás Szûrös a proclamat a treia Republicã Ungarã ºi a devenit preºedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfãºurat în anul 1990. În 1999 Ungaria devine membru NATO.
Vezi ºi Titluri nobiliare maghiare
Migratia ungurilor 1. Yugra (strãmoºi unguri) 2.Magna Hungaria 3. Lévédié 4. Etelköz.
Triburile maghiare : Jenõ, Kér, Keszi, Kürt-Gyarmat, Megyer (Magyar), Nyék, ºi Tarján, ºi incã trei triburi Kabare, în total 10 triburi.
Loc poze
Etelköz 830-895
În jurul anului 830, a pornit un rãzboi civil în Khaganate Kazar, ca rezultat 3 triburi Kabare au ieºit din imperiul Kazar ºi s-au alãturat, ataºat de Proto-Magyars ºi s-au dus la Etelköz, teritoriu între Carpaþi ºi rãul Dnieper azi Ucraina în jurul anului 854 Proto-Magyars trebuia sã facã faþã cu atacul Pecenegean de aceea s-au indepãrtat spre Etelköz Tribul Kabar i-au invãþat pe Maghiari limba turcã, cel puþin 300 de cuvinte din limba turcã este prezentã în limba maghiara cea modernã, noii vecini ai Proto-Magyars erau Vikingii ºi Slavii, arhiologii au gasit o sugestie cã Proto-Magyars au intrat în interacþie cu ambele grupe, din 862 încolo Proto-Magyars numiþi deja ca Ungri impreunã cu aliaþi Kabarii au început o serie de atacuri din Etelköz în bazele din Carpaþi.
Demografie
• 900 d.c 250.000 - 500.000 maghiari s-au aºezat în Câmpia Panonicã locuitã în principal de slavi
• 1711 - 3.000.000 în perioada sfârºitului de rãzboi Kuruc (1.6 milioane maghiari)
• 1790 - 8.000.000 (39% maghiari)
• 1828 - 11.495.536
• 1846 - 12.033.399
• 1880 - 13.749.603 (48% maghiari)
• 1900 - 16.838.255 (51,4% maghiari)
• 1910 - 18.264.533 (54,5% maghiari, 5% de evrei maghiari vezi Istoria evreilor din Ungaria)
• 1920 - 7.516.000 dupã Tratatul de la Trianon (90% maghiari, 6.1% evrei)
• 1981 - 10.800.000
• 2001 - 10.197.119
• 2007 - 9.899.000 estimãri CIA
Prezent
Populaþia maghiarã din Ungaria de azi reprezintã 95%, limba maternã este maghiarã din familia Ugro-Finicã, alte minoritãti : rromi, sau Romák în maghiarã (5%), etnici Germani sau Svábok în maghiarã (1.2%), etnici Români sau Románok în maghiarã (0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croaþi (0.2%), etnici Sârbi (0.2%) ºi Ucrainieni (0.1%).
Religia Catolicã e cea dominantã, 16% din populaþia maghiarã din ungaria sunt de religie Calvinistã , ºi 3% de religie Lutheranã, 1% din populaþie sunt de religie mozaicã (evrei). [1]
Limba oficialã a Ungariei este maghiara (denumitã ºi ungarã), o limbã ugro-finicã. Multe cuvinte din limba maghiarã sunt de origine slavã.
Etnicii maghiari alcãtuiesc 89% din populaþie. Cele mai importante minoritãþi etnice din Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum ºi sârbii, slovacii, românii ºi rutenii (ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urmã grupuri reprezentând în jur de 1% din populaþia Ungariei. Ca exemplu, românii din Ungaria, grupaþi în aparte în zona oraºului Gyula (Giula), reprezintã 0,7% din totalul populaþiei þãrii. Comunitãþi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în singular în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, Partium ºi Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpaticã, în Austria (Burgenland), dar ºi în Statele Unite ale Americii ºi în Canada.
67,5% din populaþia Ungariei este de confesiune catolicã. Comunitãþii reformate (calvine) din Ungaria îi aparþin 20% din cetãþeni. Din totalul populaþiei 5% sunt luterani. Comunitãþi religioase mai puþin multiple sunt cea ortodoxã sârbã (1%), cea ortodoxã românã, ca de pildă ºi cea iudaicã (0,2%). Comunitatea ortodoxã românã din Ungaria este organizatã în Episcopia Ortodoxã Românã de Gyula, care este condusã în prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunitãþile greco-catolice din Ungaria (alcãtuite din maghiari, ruteni, slovaci ºi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolicã de Nyiregyháza.
Politica
Parlamentul Ungar este compus din 386 de deputaþi, odatã la 4 ani sunt aleºi pe listele individuale de 176 de candidaþi în circumscripþiile electorale, iar 210 de deputaþi partidele formeazã listele de candidaþi nu sunt votaþi în direct de alegãtor ci prin alegerea partidului de alegãtori , deputaþii îl aleg pe primul ministru, iar primul ministru desemneazã guvernul ºi miniºtrii.
Forma de stat al ungariei este republicã în maghiarã: köztársaság Constituþia maghiarã a fost modificatã de mai multe ori întâia modificare a fost în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preºedintele este ales odatã la 5 ani, funcþia preºedintului este reprezentativã (simbolicã) dar el desemneazã premierul ºi este autoritatea supremã al armatei, parlamentul iniþiazã legi care trebuie sã corespundã cu constituþia ungarã, preºedintele aprobã, în caz ca nu corespunde preºedintele are dreptul sã anuleze legea iniþiatã de parlament, prin curtea de constituþie.
Economie
Ungaria continuã sã fie pe un trend ascendent de creºtere economicã, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat genereazã aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimileazã circa o treime din totalul investiþiilor strãine în Europa Centralã. Din 1989 investiþiile strãine cumuleazã peste 23 miliarde de dolari. Inflaþia ºi ºomajul au crescut uºor în ultimii ani ºi se aºteaptã sã creascã în continuare. Încrederea investitorilor strãini în economia Ungariei este într-o uºoarã scãdere, dupã ce mãsurile luate de guvern în 2006 au avut drept concluzie mai degrabã creºterea încasãrilor ºi mai puþin scãderea cheltuielilor.
Guvernul ungar ºi-a exprimat dorinþa de a adera la zona euro în 2010. Analiºtii economici considerã, însã, aceastã datã drept nerealistã, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilã. Unii analiºti au sugerat chiar cã urmãtorii membri UE - Bulgaria ºi România - ar putea depãºi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro
Diviziuni Administrative
Ungaria este împãrþitã în 19 comitate (megye) ºi 23 de oraºe cu dreptul de comitat (Pest este comitat cu administraþia în capitala Budapesta) (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Gyõr, Hódmezõvásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém ºi Zalaegerszeg.
Budapesta
Budapesta (maghiarã Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croatã Budimpe¹ta, polonezã Budapeszt, slovacã Budape¹») este capitala Ungariei. Este situatã pe o suprafaþã de cca. 52.500 hectare, pe cele două maluri ale Dunãrii. Oraºul este format din douã pãrþi. În porțiunea de est a Dunãrii se aflã Pesta, care ocupã douã treimi din suprafaþã, iar pe componentă de vest se aflã Buda cealaltã treime a oraºului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Istorie
Oraºul Ak-Ink a fost fondat de celþi pe malul drept al Dunãrii. În epoca romanã primeºte numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunãrii se construieºte un nou oraº cu numele de Trans-Aquincum, numit ºi Contraaquincum. Cele douã oraºe au fost legate de un pod pe bãrci, astfel fiind asigurat comerþul între cele douã maluri ale Dunãrii. În secolul al IV-lea a început sã se rãspândeascã creºtinismul ºi în aceastã provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivã ºi Sicambria, dupã numele sãu. Corespunzător altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav voda, "apã". Dupã destrãmarea Imperiului Hunic, oraºul a fost dominat de goþi (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.
Prima atestare scrisã a Pestei dateazã din 1148, oraºul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea oraºele încep sã înfloreascã, dar acest lucru este oprit de invazia mongolã din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a reconstruit cele douã oraºe. El a mutat capitala la Óbuda. A produs o cetate de piatrã rezistentã împotriva invaziei mongole din 1285. Oraºul devine cunoscut în toatã mulțimea din 1279, îndată ce se þine Sinodul din Buda.
Palatul din Buda
Cetatea Buda în timpul lui Matei Corvin
Construcþiile palatului ºi cetãþii din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, cu o populaþie preponderent germanã. De la aceasta provine ºi numele de Ofen, folosit paralel cu Buda. Oraºul a ajuns la apogeu sub Matei Corvin. El a mãrit palatul lui Sigismund ºi a introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de aur. În acea epocã Buda se numãrã între cele mai renumite oraºe din Europa pe plan cultural, universitar ºi comercial.
În anul 1526 Buda este cuceritã de turci, dieta Ungariei fiind mutatã la Pozsony, azi Bratislava. În cei 145 de ani de stãpânire turceascã se construiesc cele mai multe bãi ale oraºului, ºi monumentul funerar al lui Gül Baba, care este loc de pelerinaj ºi azi pentru turci ºi arabi.
Armate creºtine au eliberat oraºul la 2 septembrie 1686, iar împãratul Leopold I i-a recordat privilegiul de oraº liber în 1703 atât ºi Pestei, cât ºi Budei, cea din urmã fiind declaratã oficial capitala þãrii. În aceºti ani (începutul anilor 1700) oraºele sunt reconstruite complet, iar din anul 1749 împãrãteasa Maria Terezia pornește reconstruirea palatului din Buda. În secolul urmãtor se construieºte primul pod permanent peste Dunãre, Podul cu lanþuri - „Lánchíd” (1839-1849), dar ºi alte clãdiri remarcabile, ca Universitatea Tehnicã (1846), Teatrul Naþional (1837), Muzeul Naþional (1838).
Parlamentul Ungariei
Podul cu lanþuri - Lánchíd
Dupã unirea celor douã oraºe, Budapesta a fost împãrþitã în 10 sectoare, iar sistematizarea fost conceputã în aºa fel din punct de vedere politic, ca în caz de nevoie sã se poatã fi guvernatã ºi de aici toatã monarhia austro-ungarã. Aceastã concepþie adus numeroase construcþii noi, ca Opera, Academia de Muzicã, Gara Nyugati, Gara Centralã (azi Keleti). Se îmbunãtãþeºte ºi circulaþia în capitalã, fiind construite cheiuri pe cele douã maluri ale Dunãrii, podurile Margit (Margareta), Szabadság (Libertatea) ºi cea feroviarã în nordul oraºului. Se construiesc ºi bulevarde în formã de semicerc, conținând poduri la ambele capete. Sub cetatea Budei se construieºte un tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de pe continent ºi al doilea din Europa (primul fiind la Londra). Între 1884-1902 pe malul stâng al Dunãrii se construieºte Parlamentul Ungariei
Piaþa Eroilor
Basilica Sfântul ªtefan
În perioada interbelicã se formeazã suburbia oraºului, dar primarii din aceastã perioadã nu ºi-au asumat rãspunderea de a înfiinþa Budapesta mare. În anii ’40 o parte din locuitorii oraºului au fost deportaþi, rãzboiul deținând drept consecinþã bombardarea ºi distrugerea unei bune pãrþi a Budapestei.
Au urmat anii comunismului, când nu mai conta nici un interes local, Budapesta devenind al 20-lea „judeþ” al Ungariei. Cele 10 sectoare înfiinþate la unirea celor 3 oraºe au fost dezvoltate în 14 sectoare în 1930, iar în 1950, când au fost incluse oraºele ºi comunele suburbane – adicã s-a format Budapesta mare – numãrul sectoarelor ajungând la 22.
În toamna anului 1956 Budapesta s-a revoltat împotriva ocupaþiei sovietice. Totul a început la 23 octombrie cu un marº studenþesc. întâiul ministru Imre Nagy, având ºi sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu faþã umanã”, dar revoluþia a fost înfrântã de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani dupã terminarea celui de al II.-lea rãzboi mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960, situaþia s-a schimbat, regimul Kádár ducând o politicã mai tolerantã (aºa zisul "comunism al gulaºului"). În anii ’70 Ungaria a devenit cea mai liberalã þarã comunistã.
Statuia Libertãþii
Strada Váci, atracþia strãinilor
Anii ’80 au adus oraºului o miºcare politicã subteranã, pe care dictatura, slãbitã, se fãcea cã o trecea cu vederea. La sfârºitul deceniului, Ungaria, între primele þãri est-europene, a înlocuit regimul comunist cu o guvernare democraticã. Primar al Budapestei a fost Gábor Demszky, care a continuat expansiunea oraºului, ce fusese suspendatã timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele formaþiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârºit de sãptãmânã al lunii iunie, ca hramul Budapestei.
Budapesta azi
Zilele de azi a Budapestei aratã o capitalã renãscutã, ºi umplute de monumente ºi construcþii strãvechi. Pe terenurile rãmase goale încã din vremea rãzboaielor s-au creat bãnci ºi case de birouri moderne, dar s-a avut grijã de profilul combinãrii lor cu clãdirile de la începutul secolului XX. sau ºi mai vechi. Renaºterea se simte ºi pe teatre, bãi, muzee, biblioteci, parcuri, strãzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar ºi pe instituþiile sanitare ºi sociale. Mai puþin vizibil este creșterea infrastructurii, dar are ºi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunãre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile ºi redeschiderea sau renovarea cafenelelor ºi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artã, teatre. Viaþa oraºului este plinã de festivaluri culturale naþionale ºi internaþionale, de evenimente sportive internaþionale, dar ºi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzicã „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzãtorul Paradei Love din Berlin.
La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început sã devinã centrul regiunii pe plan economic, cultural ºi turistic, devenind cea mai vizitatã capitalã a Europei Centrale, dupã Praga.
Populaþie istoricã
1800: 54.200 locuitori
1830: 102.700
1850: 178.000
1880: 370.800
1900: 733.400
1925: 957.800
1990: 2.016.100
2003: 1.719.342
Geografie
Contrastul este evident ºi geografic, pe partea dreaptã a fluviului se situeazã dealuri, iar pe partea stângã câmpie. Temperatura medie anualã în oraº este de 12 C°. Cel mai înalt punct al oraºului este Dealul János (527 m).
Transport
Aeroporturi
Aeroportul Ferihegy serveºte oraºul Budapesta ºi are trei diferite terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A ºi Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul XVIII în Pestszentlõrinc (Sf. Laurenþiu de Pesta).
ªosele ºi cãi ferate
Budapesta este centrul sistemului de ºosele ale Ungariei - toate ºoselele majore pornesc de aici. Budapesta este totodatã unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centralã.
Metrou
Prima linie de metrou a fost datã în funcþiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente existã trei linii de metrou, iar a patra va fi inauguratã în 2008, dupã 37 de ani de la prima planificare a sa (1972). |
|
