Inregistrare FAQ Membri Cautare Pagina de start a forumului Independentul.MyForum.ro

Pagina de start a forumului Independentul.MyForum.ro » Documentare » Stonehenge - un Maglavit al preistoriei
Creaza un subiect nou  Raspunde la subiect Subiectul anterior :: Subiectul urmator 
Stonehenge - un Maglavit al preistoriei
MesajTrimis: 16/04/2007 10:18 Raspunde cu citat (quote)
Amaliela
Sirena Cyberspatiului
Sirena Cyberspatiului
Amaliela
 
Data inscrierii: 14/Oct/2006
Mesaje: 1496
Localitate: Unguroaica, Oradea


Stonehenge - un Maglavit al preistoriei

Intamplarea care i-a determinat pe oamenii de stiinta sa lanseze o astfel de ipoteza a fost descoperirea, in 2002, a scheletului unui personaj, numit „arcasul din Amesbury”. Barbatul a murit acum circa 4300 de ani si deshumarea ramasitelor sale pamantesti in preajma cromlehului de la Wiltshire a reprezentat una dintre cele mai senzationale revelatii arheologice din ultima suta de ani.

Pletele lui fusesera poleite cu aur, mormantul barbatului continea urme de vesminte din piele, iscusit prelucrate iar armele – varfuri de sageti, un arc si o sulita, fusesera decorate cu cupru. Analiza osemintelor sale a dovedit ca barbatul era originar din Europa Centrala, probabil de pe teritoriul actual al Elvetiei. Dar ce cauta acest personaj de rang inalt tocmai in cetoasele insule britanice?

Turism balnear, acum patru milenii...

O analiza mai detaliata a scheletului sau a relevat alte cateva detalii capabile sa-i intrige pe cercetatori. Omului ii lipsea o rotula, ceea ce il facea sa aiba un mers schiopatat. Deteriorarea osoasa sugera ca accidentul se petrecuse cu multi ani inainte de moartea sa. Dar, spun arheologii, este putin probabil ca barbatul sa fi fost un razboinic, ci mult mai curand era un negustor, venit de peste mari. Alaturi de el au fost gasite osemintele unui barbat de varsta tanara, cu care, au stabilit expertii, „arcasul” era inrudit si care isi gasise si el sfarsitul departe de locurile natale.

Raspunsul la intrebarea: „Ce anume ii atragea pe calatori la Stonehenge?” ar putea fi dat de insesi dalele uriase, de alură albastruie, exploatate si aduse de la kilometri distanta, mai precis de pe colinele Preseli, din sudul Tarii Galilor. Cel putin asa cred doi oameni de stiinta de la Universitatea Bournemouth, profesorii Geoff Wainwright si Timothy Darvill, care considera ca in vechime, Stonehenge trebuie sa fi fost un fel de „bolnita sacra”, unde oamenii veneau din toate colturile Europei spre a scapa de betesuguri.

In opinia lor, pietrele erau considerate a fi incarcate cu puteri magice, gratie faptului ca in regiunea Preseli se afla numeroase izvoare balneotermale, bogate in saruri de fier. Puterile terapeutice ale acestora fusesera, fara indoiala, remarcate de primitivi, care insa le pusesera in legatura cu frumoasele roci albastrui de dolerit si riolit. Cu alte cuvinte, daca aceasta ipoteza se confirma, am putea considera monumentul megalitic de la Stonehenge un Maglavit al preistoriei...

_________________
Suntem pe fundul unui ocean unde nu mai vedem lumina de la suprafata. Sa luptam sa ajungem la lumina! Eu sunt sirena ce va voi ajuta sa ajungeti la mal si sa cunoasteti adevarul Pur!

Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei Stonehenge - un Maglavit al preistoriei
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Stonehenge - un Maglavit al preistoriei
  Pagina de start a forumului Independentul.MyForum.ro » Documentare
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Ora este GMT + 3 ore  
Pagina 1 din 1  

  
  
 Creaza un subiect nou  Raspunde la subiect  


Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro

Powered by phpBB  © phpBB Group