Independentul.MyForum.ro :: Sistemul bancar românesc, competitiv ºi sãnãtos

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Costurile pe care trebuie sã le suporte bãncile pentru implementarea Directivei europene pentru Instrumentele Financiare (MiFID) sînt cuprinse între 4 ºi 20 de milioane de euro. Sumele pot fi cuprinse chiar între 100 ºi 130 de milioane de euro pentru marile bãnci europene, precum Deutsche Bank, care avea, la sfîrºitul primului trimestru, active în valoare de 1.747 miliarde de euro, în timp ce activele celei mai mari bãnci din România, BCR, erau de 14,6 miliarde de euro. "În cazul BCR, problema este rezolvatã la grad de grup. Lucrurile sînt mai avansate în Austria ºi multe resurse pot fi economisite dacã nu încercãm sã reinventãm roata ºi sã reluãm unele operaþiuni", a spus Dãnilã. Reglementãrile prevãzute în MiFID reprezintã un element esenþial pentru finalizarea procesului de înfiinþare a unei pieþe unice de servicii financiare ºi vor intra în vigoare în luna noiembrie. Obiectivul introducerii MiFID este reducerea costurilor suportate de jucãtorii de pe piaþa de capital la efectuarea de tranzacþii transfrontaliere cu acþiuni ºi intensificarea concurenþei la nivelul firmelor de investiþii în blocul european.

România, Irlanda ºi Marea Britanie sînt singurele state din UE care au transpus în legislaþia naþionalã Directiva pentru Instrumentele Financiare. Dãnilã ºi Charles Dallara, director în cadrul Institute of International Finance (IIF), au participat, la sfîrºitul sãptãmînii trecute, la o prezentare a principalelor subiecte discutate la reuniunea anualã a preºedinþilor executivi ai bãncilor din Europa Centralã. Corespunzător lui Dallara, sistemul bancar românesc este competitiv ºi sãnãtos ºi nu prezintã posibilitatea apariþiei unor riscuri sistemice. "Va urma o perioadã dinamicã ºi interesantã, mai ales pentru BCR. Trãim însã într-o lume nesigurã, iar lichiditatea nu va continua la nesfîrºit. Sfãtuim autoritãþile ºi bãncile sã fie pregãtite pentru timpuri mai dificile", a spus Dallara, referindu-se la contextul global. El a arãtat cã în prezent, la indice mondial, existã bãnci care dau împrumuturi ºi în condiþii mai puþin sigure, iar creditarea în valutã a reprezentat unul dintre subiectele discutate în cadrul reuniunii. Întrebat despre situaþia din România, Dallara a arãtat cã împrumuturile în valutã trebuie monitorizate, însã nu pun probleme sistemice. Adecvat preºedintelui BCR, împrumuturile pe termen lung în valutã nu reprezintã o problemã, întrucît în timp, mai ales pentru cele în euro, principalul neajuns, lipsa unor venituri în valutã ale populaþiei, va fi rezolvat prin adoptarea monedei europene. Referindu-se la monedele exotice, Dãnilã a arãtat cã personalul din bãnci ar trebui sã explice nespus de bine clienþilor riscurile, sã ajungã sã cunoascã bine acest client ºi sã structureze tranzacþia, pentru a evita problemele. Bancherii prezenþi la reuniune au mai discutat despre relaþiile dintre bãncile-mamã ºi subsidiare ºi despre modul în care se poate face supravegherea acestora, despre spãlarea banilor, pieþe de capital, fuziuni ºi achiziþii ºi rebranding.