| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Rromii
Romii (uneori scris rromii, popular þiganii) sunt un grup etnic care poate fi gãsit în aproape toatã Europa, dar mai ales în România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia ºi Serbia. Dupã istoricul Neagu Djuvara, numele de "þigani" este derivat din grecescul athinganein (tradus: "a nu se atinge"), plasându-i astfel pe romi în rândul celor respinºi de societate în acea vreme.
Limba lor face parte din ramura indo-arianã a familiei de limbi indo-europene, fiind similarã cu limbi precum punjabi ºi hindi.
Origine
Þiganii sunt originari din nord-vestul Indiei.
Ei fãceau parte din casta kshatria (militara) a rajputilor. În 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost înfrânte în Bãtãlia de la Tararori), la nord-vest de Delhi
Istoric
Þiganii au migrat în Iran ºi în Asia mediteraneanã, începând din secolul V, apoi în Imperiul bizantin în secolul IX, de unde au pãtruns în sud-estul ºi centrul Europei (secolul X - secolul XIV), ca ºi în nordul Africii. În secolul XV au pãtruns în Europa apuseanã (în special în Peninsula Ibericã), iar din secolul XIX în cele doua Americi. Sunt semnalaþi în þãrile române în secolul XIV, fie ca meºteºugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, cãldãrari, cãntãreþi, etc.) organizaþi în ºatre, fie ca robi boiereºti, domneºti sau mânãstireºti. În secolul XIX, sub influenþa ideilor liberale ale revoluþiei de la 1848, toþi oamenii au fost declaraþi liberi ºi egali, robia þiganilor fiind definitiv abolitã în 1856.
Prima atestare documentarã a rromilor de pe teritoriul României actuale, dateazã din anul 1385, când domnitorul Þãrii Româneºti, Dan I, dãruieºte Mãnãstirii Tismana posesiunile care aparþinuserã mai înainte Mãnãstirii Vodiþa de lângã Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul sãu Vladislav I, între care ºi 40 de sãlaºe de “aþigani”.
Deceniul de incluziune a romilor
Deceniul de incluziune a romilor este o iniþiativã susþinutã de opt state din Europa Centralã ºi de Sud-est, pentru a îmbunãtãþi statutul socio-economic ºi incluziunea socialã a romilor din regiune. Proiectul a fost lansat în 2005 ºi deceniul va fi organizat între 2005 ºi 2015, reprezentând primul proiect multinaþional din Europa adresat a îmbunãtãþi în mod activ situaþia romilor.
Opt þãri fac parte din Deceniul de incluziune a rromilor: Bulgaria, Croaþia, Cehia, Macedonia, România, Serbia ºi Muntenegru, Slovacia ºi Ungaria. Toate aceste þãri au minoritãþi rome semnificative, aflate în situaþii de excludere socialã ºi afectate de discriminare la nivelul societãþilor respective.
Cele patru domenii de intervenþie ale Deceniului de incluziune a romilor sunt: educaþia, ocuparea, sãnãtatea ºi locuirea.
În februarie 2005, cu ocazia lansãrii oficiale a Deceniului, guvernele þãrilor menþionate mai sus s-au angajat cã vor încerca sã reducã diferenþele socio-economice între populaþiile rome ºi celelalte grupuri etnice din þãrile respective pentru a închide ciclul de sãrãcie ºi excluziune prin care mulþi romi trec în prezent.
În România, Agenþia Naþionalã pentru Romi (ANR), structura în cadrul administraþiei centrale, este responsabilã pentru coordonarea activitãþilor legate de Deceniul de incluziune a romilor.
Limba þigãneascã
Limba þigãneascã sau romani (romani æhib, cod ISO: ROM) este limba vorbitã de þigani. Þigãneasca face parte din ramura indo-arianã a limbilor indo-europene, fiind similarã cu limbi ca de exemplu punjabã ºi hindi. Câteodatã limba este numitã rromani sau rromanes.
În toatã lumea, sunt cam 4,8 milioane de vorbitori de þigãneascã, þara cu cei mai mulþi vorbitori fiind România (273.500 de persoane), urmatã de Slovacia (253.943). Alte þãri unde numãrul de vorbitori este peste 100.000 sînt Cehia, Bulgaria ºi Ungaria. În termeni de procente din populaþia þãrilor, Slovacia este pe primul loc cu 4,8% populaþie vorbitoare de limbã þigãneascã; România este pe locul 6, cu 1,2%.
Primele cuvinte scrise în þigãneºte dateaza din anul 1547, îndată ce englezul Andrew Borde publicã în The First Boke of the Introduction of Knowledge treisprezece expresii uzuale în limba rromani, folosindu-se de cunoºtinþele superficiale ale unui informator.
Dialecte
În funcþie de þara în care s-au stabilit populaþiile de þigani, limba vorbitã a împrumutat cuvinte din limbile puternice în regiunile respective. Dialectele þigãneºti s-au diferenþiat mult unele de altele, înþelegerea reciprocã nefiind totdeauna posibilã între vorbitori ai unor dialecte diferite.
Principala diferenþiere este între dialectele "vlahe" (care prezintã o influenþã importantã a limbii române) ºi dialectele non-vlahe. Dialectele vlahe sînt cele mai rãspîndite, cuprinzînd între jumãtate ºi douã treimi din vorbitorii de limbã þigãneascã.
Standardizare
În unele þãri, cum ar fi România, Suedia sau Serbia s-au fãcut eforturi de standardizare a limbii þigãneºti. În România, eforturile de standardizare sînt în primul rînd rezultatul muncii lui Gheorghe Sarãu, care a alcãtuit o variantã purificatã a limbii þigãneºti, folositã acum în învãþãmînt. |
|
