Independentul.MyForum.ro :: Restul in natura o noua metoda de evaziune fiscala

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

C: - Dati-mi si mie doua paini.
Vanzatorul: - De care ?
C: - La 6 mii (Lei)
(face 12 mii adiac 1,2 RON.)
Vanzatorul: - Nu aveti marunt ?
C: - Nu ! Decat de 5 RON.
Vanzatorul: - Pai nu am sa va dau rest… 3 mii pana la 15 mii (lei)… pot sa va dau doua pachete de praf copt ?
C : - Arata eu a brutar sau cofetar ? Ce sa fac cu ele !?
Vanzatorul: - Pai atunci doua Caramele merge ?
C: - Hm… nu merge ca nu am ce face cu ele, ma dor dintii de la dulce, altceva nu aveti
Vanzatorul: - O Pastila Orbit ?
C: Nu ca deja am buzunarele încărcate de ele. Altceva nu mai aveti ?
Vanzatorul: - Ba am chibrituri, poate va sunt de folos.
C: - OK, Ramane asa. Pe astea le pot folosi.

Cam asa decurge in fiecare zi discutia voastra probabil la magazinul de paine din colt care s’a invatat sa fure in stil semi-legal !!! Cum asa ? Pai ia ganditi’va voi:

Cat costa o caramea ? (eu zic ca in jur de 2-3 sute de lei vechi). Si atunci daca vanzatorul o pune la 1500 (lei) face’ti un calcul: cu ce castiga vanzatorul mai bine cu painea sau cu carameaua ? Pai natural ca la caramea pune 500% adaos pe cand la paine poate 20% sau mai putin !

Deci pana la urma cei care vand paine la buticul dintr’e blocuri de fapt ei vand caramele, guma, bomboane si alte nimicuri la care pun supliment de 200-500% iar painea este ca acoperire.

Si in general nu numai la paine si la mai toate produsele relativ ieftine sustragerea de la a da rest este o adevarata afacere nationala. Aproape sigur ca restul in natura nici macar nu este in marfa de intrare ( evaziune fiscala se numeste ), pune in acte o punga de caramele la 10 mii dar el scoate 100 de mii pe ea la rest … cum sa las frate 3 mii de lei rest la vanzator cand am dat 12 mii pe paine ? adica las aluia jumatate de paine. Ala de la doi ca mine se face cu o paine gratis!

Daca ma duc cu 3 tablete orbit si doua caremele o sa’mi dea oare o paine ? (probabil ca o sa zica ca’ti mai trebuie inca 5 mii, ca alea fac doar 1000 de lei !!! )

Nu inteleg de ce organele abilitate nu se autosesizeaza si sa puna capat odata acestor hotii.

Patronii sa fie obligatii sa dea pana la ultimul ban si sa nu mai intrebe clientii ce vor de rest sau sa scuze ca nu au marunt. Asta este nesimtire si hotie pe fata.

Chiar eu observ ca au maruntul la vedere si spun cu nerusinare ca nu au sa dea rest.

Si m-ai mult de atat. A-ti observat ca daca vrei sa schiimbi un leu in 2 fise de 50 de bani pt automatul de cafea ori pentru cel de bilete nimeni nu vrea sa iti dea?

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Piatra Neamþ
Gumã de mestecat ºi chibrituri, pe post de monede de schimb

(ASIS) - "Pot sã vã dau rest o gumã? Nu am deloc bani mãrunþi".

"Sau poate doriþi o bomboanã?". Clipeºte nevinovat, iar tu îþi ieºi din pepeni. Te-ai sãturat de sloganul acesta. Îþi vine sã te întinzi peste tejghea ºi sã te uiþi în sertarele de la casa de marcat. Nu ºtii de ce, dar eºti convins cã are bãnuþii cu pricina. Ai geanta ºi buzunarele umplute de ºerveþele, gume, bomboane lipicioase ºi cutii de chibrituri. Þi-e lehamite. Schimbi magazinul. Intri ºi ceri o sticlã de suc. Nu apuci sã mai spui ceva cã imediat îþi rãsunã în urechi aceleaºi vorbe. "Douã mii mãrunt, cã nu am". De parcã clientul ar fi obligat sã aibã! Eºti în pragul unei crize de nervi, dar te abþii. Mormãi ceva printre dinþi ºi începi sã scotoceºti cu frenezie prin buzunare. Gãseºti orice, numai bani mãrunþi nu. Mai dai o bancnotã de 1 leu pentru cei 20 de bani. Primeºti sucul, 50 de bani ºi... o bomboanã. Te uiþi urît ºi ai vrea sã afli cine i-a spus cã în loc de 30 de bani vrei bomboane. Nici mãcar nu te-a întrebat. Doamna din spatele tãu se confruntã cu aceeaºi problemã. Nu are 40 bani. A rãsturnat geanta pe tejghea, dar fãrã succes. Nici un bãnuþ. Aºa cã se pricopseºte cu un pachet de ºerveþele. A cumpãrat o pungã de cafea ºi o ciocolatã. Are nevoie de faimoasele monede, dar nu se agitã. Nu cautã, nu dã o altã bancnotã pentru cei 30 de bani, ci scoate o bomboanã ºi o întinde tacticos vînzãtoarei. Aceasta îl priveºte cu ochii mãriþi de uimire. Nu îi vine sã creadã. Clientului nu-i pasã de nedumerirea ei. "E restul de ieri, domniºoarã". ªi pleacã liniºtit. Nimeni nu spune nimic. La urma urmelor, nu scrie nicãieri cã numai vînzãtorii au dreptul sã practice trocul... (I.C.)

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Monedele, bijuterii rare în magazine

La un an de la introducerea leului greu, criza de monede de pe piaþã pare sã se acutizeze, spre nemulþumirea celor mai mulþi craioveni care, în loc de 10, 20 ori 50 de bani, primesc frecvent o gumã de mestecat sau o bomboanã.

La un an de la introducerea leului greu, criza de monede de pe piaþã pare sã se acutizeze, spre nemulþumirea celor mai mulþi craioveni care, în loc de 10, 20 ori 50 de bani, primesc frecvent o gumã de mestecat sau o bomboanã.

În ultimele luni, obiceiul de a înlocui monedele cu produse, atunci când vine vorba de rest, este din ce în ce mai uzitat. În funcþie de restul pe care trebuie sã-l primiþi, produsele se valorizeazã ºi se devalorizeazã dupã bunul plac al vânzãtorilor. Drept urmare, tableta de gumã de mestecat costã între 15 ºi 25 de bani, cubul de bazã pentru mâncare între 15 ºi 30 de bani, iar cel de brânzã topitã între 45 ºi 70 de bani. ªi asta la acelaºi magazin. Problema cea mare este cã practica nu funcþioneazã ºi de partea cealaltã, client - vânzãtor. Drept urmare, vrând-nevrând, craiovenii scot bani din buzunar pentru o serie de lucruri nefolositoare, fãrã ca mãcar respectivele produse sã aparã pe bonul fiscal.

Craiovenii sunt nemulþumiþi

Practica nu este deloc pe placul craiovenilor. „De fiecare datã mi se întâmplã sã-mi înlocuiascã restul cu un produs. Nu-mi convine tot timpul. Uneori poate vreau ceea ce-mi dau ei, alteori nu. Aº prefera sã-mi dea restul“, a explicat Ionica Rãdulescu, o gospodinã de 48 de ani. Afirmaþia este susþinutã ºi de alþi craioveni. „Nu prea e bine. Ei îþi dau produsul chiar dacã ai sau nu nevoie de el, dar tu, dacã te duci la ei cu un cub de brânzã topitã sã-l dai înapoi, nu poþi“, a declarat Valentina ªtefan, de 32 de ani.
Obiceiul comercianþilor este cu atât mai deranjant cu cât produsele primite sunt nefolositoare. „Întotdeauna primesc gumã de mestecat în loc de rest. Dacã aº avea copii, aº putea sã le-o dau lor, dar aºa nu prea am ce face cu ea. Îmi cer mie, cã ei nu se intereseazã, dar eu de unde sã am mãrunt? Ce, eu am bancã?“, ºi-a manifestat nemulþumirea un pensionar de 80 de ani. „Ce-mi dã e nefolositor. Îi avantajeazã însã pe ei“, a spus ºi Aurelia, de 66 de ani.

„Mai bine primesc ceva decât nimic“

Sunt însã ºi craioveni care spun cã practica nu-i nemulþumeºte prea tare, mai ales cã existã o compensaþie pentru banii pierduþi. „Mi-e indiferent dacã îmi dau rest un produs. Sunt niºte valori infime. Este mai bine cã e ceva decât nimic“, a spus Delia Motoroga, de 60 de ani, care a explicat cã i s-a întâmplat ca ºi vânzãtoarea „sã lase de la ea“ câþiva bãnuþi. De fapt, unii craioveni spun cã practica nu este încurajatã de vânzãtori, ci de bãnci. „Nu cred cã este vina comercianþilor, cât faptul cã la bancã nu se gãseºte sã schimbi bancnotele în monede“, a afirmat Aida Stoica, de 35 de ani.

„Nu avem de unde sã dãm“

Comercianþii, la rândul lor, spun cã nu este rea-intenþie, ci cã pur ºi necomplicat nu existã monede în piaþã. „Nu avem de unde sã dãm. Unii oameni înþeleg, alþii nu, dar chiar nu existã bani schimbaþi în piaþã“, a explicat Mariana Popa, vânzãtoare la un magazin din Craiova. Problema este împãrtãºitã ºi de alþi comercianþi. „Nu mai sunt mai deloc bani de metal, de câteva luni, iar clienþii nu privesc cu ochi buni situaþia“, a spus Sorina G., vânzãtoare la alt magazin din municipiu.

„Nu primim monedã suficientã, deºi cerere existã“

ªi bancherii recunosc lipsa monedelor de pe piaþã. „Nu primim monedã suficientã, deºi cerere existã - solicitãrile pentru monede au crescut, pe baza semnalelor din piaþã“, au declarat surse oficiale din Raiffeisen Bank Craiova, care au explicat cã BNR a solicitat recent date cu privire la nevoia de monedã din piaþã. Potrivit acestora, cea mai solicitatã este cea de 50 de bani, în timp ce monedele de un ban sunt întreg ignorate de comercianþii craioveni. „Noi avem deocamdatã monedã suficientã, însã numai pentru clienþii noºtri (pentru rest). Nu dispunem însã de masã metalicã suficientã pentru a le schimba comercianþilor. BNR a cerut recent o situaþie sã vadã unde sunt stocaþi banii metalici emiºi“, a declarat Aneta Bucãtaru, directoare de vânzãri la CEC, sucursala Craiova. În prezent, bãncile comerciale primesc cupiurile cu numerar direct de la BNR Bucureºti.

firmepaza · reporter junior

Pentru noi sa ne dea rest 10 bani pare putin, dar la un supermarket unde trec mii de cumparatori un vanzator poate sa isi plateasca ratele la banca numai din ciubuc. Si nici nu trebuie sa dea caramele rest!