Independentul.MyForum.ro :: Încãlzirea globalã

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Încãlzirea globalã

Situaþia actualã a fenomenului de încãlzire globalã nu este prea strãlucitã ºi, din pãcate, se va agrava mult mai mult. Se estimeazã cã populaþia lumii va creºte de la 6 la peste 8 miliarde în urmãtorii 50 de ani, ceea ce va spori inevitabil solicitãrile la care sunt supuse resursele deja limitate ale Pãmântului.

Înþelegerea modului în care funcþioneazã ciclul carbonului la nivel global este esenþialã pentru ca experþii sã poatã prevedea modul în care s-ar putea modifica pe viitor clima Pãmântului. Aceste informaþii ne vor ajuta sã ne dãm seama mai exact ce mãsuri trebuie sã luãm pentru a stopa procesul de distrugere a planetei. Nu este un proces deloc simplu, dar pe de altã parte niciodatã nu a fost necomplicat sã prezicem viitorul…

Lansarea recentã a unui raport comun de cãtre Centrul Hadley ºi Centrul Tyndall pentru Cercetãri asupra Schimbãrilor de Climã a dat publicitãþii câteva previziuni îngrijorãtoare. Pânã în anii 2080, temperatura medie anualã în Marea Britanie ar putea creºte cu 2 pânã la 3,5 grade Celsius.

Verile noastre fierbinþi vor fi mai dese, iar iernile extraordinar de reci - tot mai rare. De asemenea, raportul estimeazã cã umiditatea solului din Marea Britanie este în scãdere cu pânã la 40%, ceea ce va provoca dificultãþi serioase lucrãrilor agricole. Nivelul mãrii din jurul Marii Britanii se va ridica, de asemenea, cu 26 pânã la 86 cm, ceea ce înseamnã efectiv cã locuri ca de pildă sudul Angliei vor fi mai expuse furtunilor ºi inundaþiilor grave.

Pentru a asigura reversibilitatea fenomenului de încãlzire globalã, comunitatea ºtiinþificã ºi guvernele lumii sunt de acord cã trebuie luate mãsuri drastice. Trebuie sã reducem emisiile de carbon la nivel mondial, sã reducem producþia de chimicale care distrug stratul de ozon ºi sã stopãm defriºarea zonelor împãdurite ale planetei.

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Incalzirea globala. Componentă II

Din nou aducem in discutie problema incalzirii globale.

Incalzirea globala va schimba fata Europei si a lumii

Continentul nostru va fi supus in acest secol unor "agresiuni" climatice fara precedent Disparitia multor specii vegetale, scufundarea zonelor de coasta, canicule ucigatoarea?? Sunt fenomenele cu care risca sa se confrunte Europa pana la sfarsitul secolului, atrage atentia GIEC - grupul interguvernamental de experti in materie de incalzire globala.

Capitolul dedicat Europei in raportul de 1.572 de pagini asupra evolutiei si consecintelor incalzirii globale, dat ieri publicitatii la Geneva, e cutremurator.

Zone de risc: vestul Frantei, Germaniei si Elvetiei

Cele mai expuse valurilor de caldura ucigatoare (canicula din vara lui 2003 a facut cateva mii de victime in Europa) sunt regiunile occidentale ale Frantei, Germaniei, Elvetiei si tot sudul continentului. Decesele, scrie raportul, se vor inmulti, nu numai din cauza caldurii, ci si a bacteriilor care vor afecta calitatea apei sau sporirii poluarii.

Faimoasele pasuni verzi ale Irlandei se vor reduce drastic

Mai bine de jumatate din speciile de plante europene risca sa dispara pana in 2080 din cauza temperaturii tot mai ridicate. Cea mai amenintata e flora din Alpi, precizeaza Andreas Fischlin, de la Institutul federal de automatizare din Zurich, principalul autor al raportului.

Delfinii din Mediterana sunt si ei condamnati la moarte din cauza incalzirii apei. Soarta lor va fi impartasita de focile din nordul continentului. Verile caniculare si seceta prelungita ameninta si animalele de crescatorie, cum sunt porcii sau pasarile din Marea Britanie. Iar faimoasele pasuni verzi ale Irlandei se vor restrânge drastic.

Turismul va suferi schimbari drastice

In comparatie cu nordul, sudul Europei va fi chiar mai voinic afectat de incalzire. Odata cu cresterea temperaturilor, turistii isi vor modifica destinatiile de vacanta. Statiunile de la Mediterana vor fi populate doar primavara si toamna, din cauza verilor prea fierbinti, iar destinatiile se vor deplasa spre nord.

Deoarece iernile vor fi mai calduroase, va fi nevoie de mai putina energie pentru furnizarea caldurii. In schimb, se va cheltui mai mult vara, temperaturile estivale antrenand o utilizare sporita a aparatelor de aer conditionat.

Pe plan global se asteapta ca nivelul marilor sa creasca de patru ori mai rapid ca azi, sustine raportul care prevede un "spor" de 88 de centimetri pana la sfarsitul secolului.

In Europa insa, cresterea ar putea fi cu 50% mai mare, avertizeaza GIEC. In consecinta, circa 2,5 milioane de persoane, care traiesc de-a lungul coastelor Mediteranei, dar si in nordul si vestul continentului, vor fi amenintate cu inundatii devastatoare sau chiar cu disparitia zonelor in care locuiesc. Iar apele freatice vor fi distruse prin salinizare. In nord, iernile mai blande si umezeala vor favoriza indesirea padurilor si agricultura. Avantajul ar putea fi insa anulat de cresterea pericolului de inundatii, erodarea zonelor litorale si topirea accelerata a ghetarilor.

Incalzire globala pe... Marte!

Despre o posibila catastrofa ecologica, declansata de noxele poluante tot mai crescute a inceput sa se vorbeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial. Abia in ultimele decenii omenirea a inteles dimensiunea pericolului, ce poate duce la disparitia sa de pe Terra. Dar vestea buna este ca, dupa cate se pare, nu doar pe Pamant se incalzeste clima ci si pe „Planeta rosie”, fapt benefic insa, caci ar face-o pe aceasta locuibila...

In ultimii ani, am asistat la un veritabil „razboi pe hartie” intre savantii care avertizau ca ne paste o apocalipsa meteo si cei ce sustineau ca dracul nu-i asa de întunecat ca de pildă fumul rafinariilor, deci pericolul poluarii a fost supradimensionat. Fara a ne situa pe pozitii partizane, trebuie sa recunoastem ca traim o perioada de importante schimbari climatice, dar ce nu se stie este daca aceste schimbari sunt cauzate in totalitate de interventia antropica. Altfel spus, este omul singurul vinovat de incalzirea globala?

In opinia savantului rus Habibullo Abdussamatov, seful Centrului de Cercetari Spatiale din cadrul Observatorului Astronomic Pulkovo, langa Sankt Petersburg, raspunsul la aceasta intrebare este negativ. Se stie ca Pamantul a trecut, de-a lungul erelor geologice, prin nenumarate raciri si incalziri succesive, derulate ciclic, de milioane de ani. In urma cu cateva zeci de mii de ani, clima era aparte de rece dar omul de Neanderthal a reusit sa faca fata temperaturilor destul de scazute. Cand clima s-a incalzit insa, sustine Abdussamatov, neanderthalienii nu s-au mai putut adapta si au disparut. Nu stim daca le vom impartasi soarta, dar este clar ca, corespunzător acestei ipoteze, incalzirea periodica a Terrei nu este un accident declansat de omul modern.

Soarele imparte viata si moartea

Abdussamatov afirma ca in ultimele decenii asistam la o incalzire globala nu doar a Pamantului, ci si a intregului Sistem Solar! „Potrivit datelor transmise de statiile spatiale Mars Global Surveyor si Odyssey, calotele polare de pe Marte s-au diminuat considerabil, in anii din urma, ceea ce ar putea avea drept efect aparitia de mari si oceane pe planeta rosie si, in perspectiva, aparitia unei atmosfere respirabile pentru om”, este de parere savantul rus, care adauga ca un proces similar se inregistreaza chiar si pe indepartatul Pluto, dar acesta ne intereseaza mai putin pe noi, pamantenii. Ceea ce ne-ar putea interesa, desigur, ar fi transformarea planetei Marte intr-un habitat locuibil, in conditiile in care acelasi fenomen de incalzire globala ar putea afecta ireversibil viata pe Pamant. „Nu excludem probabilitatea ca peste cateva generatii, urmasii nostri sa paraseasca definitiv Terra, devenita o planeta lipsita de vegetatie, pentru a se stabili pe Marte, unde viata ar putea inflori”, spune Abdussamatov.

Skywalker · Vizitator

Mediul inconjurator se va schimba.

Daca ar fi sa masuram simbolic timpul ramas pana la “apocalipsa”, limbile ceasului ar trebui sa fie la ora 11.55. Incalzirea globala din ce in ce mai mare va duce curand la un dezastru planetar. La ora actuala exista solutii pentru a ne adapta acestor schimbari?

Deja a transformat ceva obisnuit ca fenomene ca seceta, inundatii, furtuni devastatoare, grindine, sau frig extraordinar sa tina întâia pagina a ziarelor.

In opinia biologului James Lovelock, schimbarile climatice au ajuns in stadiul de ireversibilitate, iar civilizatia asa cum o stim are sanse mici de supravietuire. In cel mai recent si pesimist comentariu al sau publicat pe data de 10 februarie 2006 in revista Independent, profesorul Lovelock sustine ca toate eforturile noastre de a combate efectele incalzirii globale nu numai ca nu ar putea altera situatia dar este chiar prea tarziu pentru a se mai face ceva in acest sens.

Intreaga lume si societatea umana vor infrunta un dezastru atat de extins si intr-un timp atat de scurt, incat va fi dincolo de indiferent ce imaginatie, afirma domnia sa, James Lovelock, adaugand apoi: ...Inainte de finele acestui secol, cateva miliarde dintre noi vor muri, iar putinii supravietuitori vor trai doar in zonele Arctice unde climatul va fi inca tolerabil.... Nici un alt om de stiinta, de prestigiul si aprecierea de care se bucura Lovelock, nu a mai facut o declaratie atat de socanta. Este greu de crezut ca oameni de stiinta de notorietate au fost brusc cuprinsi de paranoia apocalipsei, ci mai degraba situatia in care ne aflam este mai grava decat ne-am putea inchipui. Profesorul Lovelock este obisnuit sa fie criticat pentru aceste afirmatii dar opinia sa este ferma si de neschimbat....

Pe langa aspectele desscrise de Amaliela mai sus, mai putem aminti:

Dunarea in pericol
Fluviul Dunarea este deosebit de afectat de incalzirea globala, poluare, pescuit excesiv si indiguiri masive. Informatia apare intr-un top al celor mai amenintate zece fluvii din lume, publicat de WWF.

Potrivit raportului dat publicitatii ieri, 80% din zonele inundabile ale Dunarii au disparut in ultimele doua secole din cauza interventiilor umane. Desecarile si indiguirile de pe cursul fluviului au determinat modificari grave si ireversibile pe 78% din lungimea fluviului. Din aceasta cauza, exista un risc major ca mai bine de trei sferturi din Dunare sa nu indeplineasca obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede "atingerea calitatii ecologice bune pentru toate apele de pe continent pana in 2015". Cursul fluviului va fi puternic afectat si de proiectul Coridorului VII European (care urmeaza sa lege portul Rotterdam de Constanta). Intrucat Dunarea este singurul fluviu european care nu are adancime minima garantata, albia acestuia urmeaza sa fie dragata si indiguita, iar pragurile eliminate pentru a permite expansiunea traficului naval. Pentru câștigarea Coridorului VII, in Romania urmeaza sa se execute lucrari care ameninta doua zone principale, unde este planificata adancirea albiei fluviului. Raportul WWF arata ca aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanta de 500 km, de-a lungul granitei romano-bulgare si o zona intre Calarasi si Braila, unul dintre ultimele locuri de depunere a icrelor sturionilor. Cei 1.000 km ai Dunarii, de la Portile de Fier la Marea Neagra, reprezinta ultima portiune in care fluviul mai curge lăsat si una dintre cele mai importante 200 de zone naturale din lume.

Va fi prea cald
Agentia Europeana pentru Mediu (EEA) a avertizat deja ca Europa se va confrunta cu o incalzire globala de pana la 6,3 grade Celsius in urmatorii ani. Citand estimari ale expertilor ONU, Agentia Europeana a precizat ca schimbarile nu vor fi uniforme. Astfel, temperaturile vor creste mai mult in Grecia, Italia si Spania si mai putin pe coasta Atlanticului, datorita influentei oceanului, corespunzător documentului. "Daca tendintele actuale se mentin, in multe regiuni ale Europei, pana in 2050, aproape toate verile vor ajunge mult mai calde decat cele mai caniculare inregistrate pana acum", a sustinut EEA.

Zona temperata va avea 2 anotimpuri

Romania este una dintre tarile asupra carora s-au facut "studii de caz" de catre ONU, alaturi de alte tari europene. Si meteorolgii nostri au simulat tot felul de scenarii tinand cont de tendintele globale. Suntem, asadar, in toiul schimbarilor. "Anumite caracteristici ale climei ne pot duce cu gandul ca in Romania au ramas deja doua anotimpuri" a precizat dr. Roxana Bojariu din cadrul Departamentului de schimbari Climaterice a INMH. In momentul de fata, deja au inceput sa se contopeasca primavara cu vara, si toamna cu iarna. Mai multi experti in stiinte agricole atrag atentia asupra pericolului transformarii celor 4 anotimpuri in 2.

Fenomene extreme

In plus, fenomene extreme de tipul furtunilor, a precipitatiilor abundente sau a secetei vor deveni din ce in ce mai dese, ca urmare a "efectului de sera". "Sistemul climatic global isi cauta un echilibru in urma afectarii stratului de ozon si astfel apar astfel de fenomene " a spus Bojariu.

Care este cauza aparitiei furtunilor violente?

Coralii, pe langa aspectul lor decorativ, ei reprezinta si o bariera impotriva furiei oceanelor. Odata cu incalzirea globala, temperatura apei nu mai devine favorabila vietii coralilor, astfel ei mor, iar marea nu mai are nimic in cale.

Dupa inundatii, inghet

Cercetatorul Constantin Mares de la INMH a precizat ca - adecvat unor scenarii ale Pentagonului - dupa 2050, Haga va fi sub ape. Apoi, in urmatorii ani s-ar crea diferente termice ale maselor de apa oceanice care, alaturate circulatiei unor curenti, vor provoca o schimbare radicala a vremii in Europa. Va incepe o racire accentuata cu tendinte de glaciatiune. In aceasta varianta Romania ar arata ca un sfarsit de iarna in tot timpul anului.

Au mai fost incalziri globale de-a lungul istoriei Terrei?

Se apre ca da. In decursul secolelor si deceniilor au existat incalziri globale cu 1-2 grade C, fara ca acestea sa fi fost dependente de nivelul de CO2 din atmosfera (care in prezent se afla la baza discutiilor despre incalzirea globala din perioada industriala).

Analizele s-au realizat cercetand schimbarile energiei solare care se coreleaza foarte bine cu dimensiunile inelelor copacilor din ultimii 10.000 ani. Atunci cind magnetismul solar este intensificat, energia emisa spre Pamint este mai mare si el se incalzeste iar acesta este un fapt demonstrat stiintific. Masuratorile de inalta precizie realizate in ultimii 20 ani prin intermediul satelitilor artificiali ne confirma datele calculate. Acestea sunt confirmate la rindul lor de cele obtinute de la indicatorii naturali (inelele copacilor etc.) din aceeasi perioada, ceea ce ne-a indemnat sa folosim indicatorii si pentru perioadele mai indepartate (secole sau milenii in urma).

De fiecare data, aceste incalziri au fost intotdeauna insotite de schimbari climatice cu precizarea ca modificarile energiei solare sunt de ordinul zecimilor de procente. Pare putin, dar clima Pamintului este suficient de sensibila la acestea.

Predictii exagerate?

In viziunea omului de stiinta Dr. Sallie Baliunas, unele predictii sunt exagerate, mai ales in ceea ce priveste factorul antropic. Chiar daca ar exista o componenta care ar favoriza incalzirea globala, ea este atit de mica incit pur si simplu se pierde in marea variabilitate naturala.

Cu toate ca in mintea multora aceasta concluzie este amara, ultimii 22 ani de masuratori ai parametrilor atmosferei inferioare ar trebui sa confirme incalzirea locala a acelei zone pentru ca acolo ar necesită sa se manifeste cel mai bine efectul de sera favorizat de CO2. Dar rezultatele arata ca temperatura nu variaza in acelasi ritm cu concentratia de CO2. Variatiile se produc tot timpul, dar ele nu urmeaza un tipar precis. Acel strat de aer ar trebui sa se incalzeasca, conform modelelor si apoi acesta sa incalzeasca, la rindul sau, suprafata solului si a oceanelor. Culmea e ca acest fapt nu numai ca se produce, dar el este observabil si masurabil, insa nu poate fi pus, in exclusivitate, pe seama efectului de sera generat de CO2. Nu se poate „sari” peste stratul inferior al atmosferei si incalzi suprafata, afirmind ca aceasta se datoreaza in principal efectului CO2. Masuratorile efectuate din sateliti si baloane meteorologice in fiecare zi, din ora in ora, validate si verificate de zeci de ori prin calcule si masuratori suplimentare independente, ne arata ca nu se poate dovedi un consecință major al CO2 asupra incalzirii globale, ci doar unul secundar, probabil minim.

Incalzirea globala este si ea un mod de a inspaimanta lumea.

Incalzirea globala este un fenomen real, un fenomen care ne va schimba mediul, un fenomen care ne va afecta, insa pe de alta parte, ceea ce auzim sunt in mare parte exagerari. Daca stirile de genul celor de la ora 17 sunt creeate ca sa ne coboare moralul, mai nou si inocularea ideii de incalzire globala este creeata tot in acest scop.
Tot Dr. Sallie Baliunas, afirma "Oricit am incercat sa prezicem vremea la nivel global am constatat ca nici macar nu avem calculatoare atit de performante. Dar mai rau este ca nu avem cunostintele stiintifice necesare pentru a intelege mecanismele climatice. Am avea nevoie sa rezolvam ecuatii matematice cu peste 5 milioane de necunoscute iar calculatoarele ar avea trebuință de 20 miliarde ani ca sa ne dea un raspuns. Asa ca pur si rudimentar nu se poate. Trebuie sa facem prezumtii mult mai simple deoarece cu cit astea sunt mai complexe si mai detaliate cu atit vor fi mai false."

(va urma)

By Skywalker

Skywalker · Vizitator

Completari

Meteorologii incearca sa explice ce se intampla cu vremea. In ultima suta de ani incalzirea a fost de doua ori mai accentuata, iar in secolul urmator aceasta incalzire ar putea avea urmări devastatoare. Aceste consecințe le simtim deja, deoarece temperaturile crescute din aceasta iarna au batut recordurile din ultimii 50 de ani.

Chiar daca e greu de crezut, atat fenomenul de incalzire globala, cat si efectul de sera sunt esentiale pentru existenta vietii pe Pamant. Expertii spun ca atunci cand soarele incalzeste planeta, anumite gaze din atmosfera se comporta ca de exemplu peretii de sticla ai unei sere. Adica retin caldura si mentin Pamantul la o temperatura suficient de ridicata pentru a intrentine viata. Industrializarea intensa si defrisarile necontrolate din ultimii ani sporesc, insa, efectul gazelor de sera. Concentratiile tot mai ridicate de vapori de apa, metan si dioxid de carbon izoleaza practic Pamantul si nu mai încuviințează eliminarea caldurii. Asa ca planeta se incinge din ce in ce mai tare.

Randunelele si gastele salbatice au uitat sa migreze, insectele mediteraneene au ajuns pana in Germania, iar unele plante au inflorit prea devreme (ghiocelul): iarna blanda perturba ciclurile normale si furnizeaza inca un indiciu al fenomenului de incalzire globala. Pasarile migratoare( gaste si rate salbatice) nu au necesitate sa vina sa ierneze la noi, doarece caldura din nord nu le obliga. Lacurile nu au inghetat, au destula mancare si nu in ultimul rand trebuie sa faca mai putin efort astfel creste Pomii fructiferi, dar si vita de vie au inmugurit, iar un eventual inghet ar putea distruge perfect recolta de fructe din acest an.

Meteorologii anunta o racire a vremii incepind cu luna februarie, insa prognoza in ceea ce priveste precipitatiile este rezervata Numai o minune poate salva, in acest an, agricultura din Romania. Caldura excesiva pentru aceasta perioada a anului si seceta deja instalata au compromis aproximativ in totalitate culturile de toamna.

Specialistii sustin ca pina la un metru sub pamint nu se gaseste pic de apa. Ploaia de astazi nu a ajutat cu nimic plantele. Trebuie sa ploua doua
saptamini ca sa mai recoltam ceva.

In curand voi reveni cu detalii despre incalzirea globala ca dispozitiv de manipulare.

Skywalker · Vizitator

Incalzirea globala este un fenomen natural, ciclic, iar Pamantul a trecut prin perioade mult mai calde decât perioada actuala. Dioxidul de carbon CO2 este de fapt un produs al incalzirii globale ºi nu determina cresterea temperaturii globale. Soarele este factorul principal ce determinã incalzirea globala, el fiind la un maxim de activitate din ultimii 800 de ani.

Trendul ascendent al încãlzirii globale nu a început in ultimii 200 de ani, in perioada medievala, undeva între anii 1100 ºi 1300 pãmântul a trecut printr-o perioada cu mult mai caldã decât cea actualã. Intre anii 1600 ºi 1700 pãmântul a trecut printr-o micã era glaciarã. Acum 6000 de ani în urmã temperaturile la grad global au fost chiar cu mult mai mare decât în prezent, sau faþã de perioada medievalã.

Chiar daca se zice ca in anii 40, odata cu "explozia" de motoare cu ardere interna, a inceput si incalzirea, in realitate, pamamntil a trecut orintr-o faza de racire pana prin anii 70- 80

Ce zic cercetatorii despre adevarata incalzire globala

Interviu cu un interviu cu Dr. Sallie Baliunas de la Centrul de Astrofizica Harvard Smithsonian ca

Numeroasedezbateri pe tema factorilor generatori ai incalzirii globale se desfasoara in jurul simularilor computerizate produse de specialisti. Modelele includ toate variabilele posibile? In opinia Dr. Sallie Baliunas de la Centrul de Astrofizica Harvard Smithsonian, acest lucru nu este posibil. In cele ce urmeaza, am gasit un fragment dintr-o dezbatere radio pe tema incalzirii globale, purtata intre Dr. Sallie Baliunas si James Glassman de la postul de radio Tech Central Station, in Boston.

Glassman: De ce s-a incalzit Pamintul?
Baliunas: Una dintre proprietatile climei este aceea de a se schimba. In unele cazuri, temperaturile s-au schimbat dramatic iar schimbarile din ultimii 1000 ani au fost cele mai importante.
Glassman: Dar cum se poate confirma aceasta schimbare?
Baliunas: Termometrele ne indica temperaturile cu cel mult 100 ani in urma, in rest ne bazam pe alte inregistrari care ne ajuta sa reconstituim climatul, cum ar fi inelele anuale copacilor, care sunt mai subtiri in perioadele reci si mai groase in cele calde sau retragerea ghetarilor montani si topirea calotelor. Un alt indicator il reprezinta coralii, care ne ofera date precise despre temperatura oceanelor. Toti acesti indicatori ne prezinta date corecte despre ultimii citeva mii de ani.
Glassman: Asadar, daca a existat o incalzire globala in trecut, atunci se poate spune ca ea nu a fost produsa de om si daca da, care a fost cauza acesteia ?

Baliunas: Asta e o intrebare importanta. Pentru a afla raspunsul corect, trebuie sa cunoastem toate cauzele naturale, lipsite de interventia omului, care au favorizat schimbarile climatice. Cercetind in trecut, am descoperit ca in decursul secolelor si deceniilor au existat incalziri globale cu 1-20C, fara ca astea sa fi fost dependente de nivelul de CO2 din atmosfera (care in prezent se afla la baza discutiilor despre incalzirea globala din perioada industriala). Am analizat schimbarile energiei solare si am estimat ca acestea se coreleaza foarte bine cu mărimile inelelor copacilor din ultimii 10.000 ani … astfel, am reusit sa estimam modificarile climatice pina in prezent (inclusiv cele asa-zise „create” de om din secolul 20).
Glassman: Deci, cu alte cuvinte, afirmati ca incalzirea globala este favorizata cel mai mult de modificarile energiei solare ?
Baliunas: Corect. Atunci cind magnetismul solar este intensificat, energia emisa spre Pamint este mai mare si el se incalzeste iar acesta este un fapt demonstrat stiintific. Masuratorile de inalta precizie realizate in ultimii 20 ani prin intermediul satelitilor artificiali ne confirma datele calculate. Acestea sunt confirmate la rindul lor de cele obtinute de la indicatorii naturali (inelele copacilor etc.) din aceeasi perioada, ceea ce ne-a indemnat sa folosim indicatorii si pentru perioadele mai indepartate (secole sau milenii in urma).
Glassman: Deci este clar faptul ca Soarele a incalzit Pamintul mai mult in unele perioade de timp.
Baliunas: Da, si aceasta incalzire a fost intotdeauna insotita de schimbari climatice cu precizarea ca modificarile energiei solare sunt de ordinul zecimilor de procente. Pare putin, dar clima Pamintului este suficient de sensibila la acestea.
Glassman: Deci puteti afirma ca activitatea solara este cauza principala a incalzirii globale?
Baliunas: Nu, ea este doar una dintre cauze si trebuie intelese toate in ansamblul lor pentru a identifica si componenta antropica. Exista o anumita incertitudine legata de influenta antropica asupra incalzirii globale. Dupa parerea mea aceasta are o influenta reala, dar redusa.
Glassman: Si ce parere au colegii dumneavoastra despre aceasta idee ?
Baliunas: Li se pare interesanta… si incercam sa includem Soarele in modele climatice. Noi credem ca nu numai energia variaza in intensitate, ci mai ales lungimea de unda a razelor emise, concentratia de particule si tipul acestora. Unele dintre ele influenteaza formarea norilor, altele influenteaza atmosfera iar altele incalzesc oceanele. Avem nevoie sa intelegem cumplit de bine aceste aspecte, inainte de a face predictii despre impactul activitatii Soarelui asupra climei.
Glassman: Dar se pare ca unii jurnalisti sau oameni politici nu inteleg aceste aspecte…
Baliunas: Da, asa este, si va fi necesitate de timp pentru a-i educa.
Glassman: Sa trecem acum la un alt subiect legat de calotele polare nordice. Conform teoriilor incalzirii globale, acestea nu ar necesită sa se topeasca rapid. Cum puteti explica topirea lor in decurs de citeva decenii ?
Baliunas: Gheata si temperatura nu se subscriu modelelor, asa dupa cum credem noi. Ceea ce poate parea bizar este ca desi modelele noastre, corelate cu unele masuratori, indica faptul ca anumite arii ale calotelor polare se topesc, in realitate polii devin mai reci si temperaturile sunt tot mai scazute iar viscolele polare ajung spre latitudini tot mai joase. Este greu sa afirmam ca polii se incalzesc, chiar daca anumite portiuni de gheata se topesc evident. Iar daca avansam cercetarea, cu susținerea indicatorilor, este cu atit mai lipsit de logica sa formulam o ipoteza precum: factorul antropic este responsabil de incalzirea sau racirea polilor.
Glassman: In acest ocazie sunt cuprins de o mare confuzie. Am citit numeroase articole care au publicat concluziile observatiilor stiintifice cu privire la mostrele de gheata din Groenlanda si se spune ca scade cantitatea de gheata iar acum dumneavoastra afirmati contrarul.
Baliunas: Nu, observatiile la care va referiti au fost interpretate eronat. Este vorba de grosimea calotelor de la Polul Nord si de temperaturi. Daca consideram temperatura ca fiind parametrul de studiu, atunci grosimea ghetii este un efect al acesteia. Dar grosimea ghetii poate varia si din alte cauze, cum ar fi nivelul de precipitatii, eroziunea eoliana, etc. De fapt, exista chiar si modele climatice care arata ca grosimea ghetii ar putea creste pe masura ce regiunile polare se incalzesc putin (cu toate ca pe ansamblu polii sunt nespus de reci si vor continua sa fie reci), pentru că aceasta mica incalzire favorizeaza aparitia precipitatiilor. Dar, in lipsa precipitatiilor, gheata poate fi supusa unei subtieri si prin actiunea vintului care o farimiteaza si particulele rezultate sunt transportate spre alte locuri.
Glassman: In calitate de om de stiinta cum reactionati la prezentarea jurnalistica a acestor informatii catre public?
Baliunas: Eu nu ii invinuiesc pe jurnalisti sau politicieni, deoarece toti vor sa afle adevarul despre schimbarile climatice. Dar exista o sociologie a jurnalismului la care eu nu subscriu, asa ca ma bucur ca nu profesez in valoare de jurnalist. Acest principiu sociologic (sau de marketing daca vreti) este acea chestiune inspaimintatoare, dupa parerea mea, care face ca ziarul sa se vinda bine.
Glassman: Si atunci, in calitate de cercetator dumneavoastra doriti sa aflati ceea ce se intimpla cu adevarat…nu-i asa?
Baliunas: Cercetatorii au obligatia sa se bazeze pe fapte si rezultate concrete.
Glassman: Daca revenim la incalzirea globala, ati afirmat ca ultimul secol s-a incalzit cu 0,5-10 C. Dar iata ca oamenii sunt ingrijorati ca incalzirea va continua sa se accelereze. Cum comentati acest aspect?
Baliunas: Cred ca unele predictii sunt exagerate, mai ales in ceea ce priveste factorul antropic. Chiar daca ar exista o componenta care ar favoriza incalzirea globala, ea este atit de mica incit pur si rudimentar se pierde in marea variabilitate naturala. Asta e concluzia stiintifica. Cu toate ca in mintea multora aceasta concluzie este amara, ultimii 22 ani de masuratori ai parametrilor atmosferei inferioare ar trebui sa confirme incalzirea locala a acelei zone pentru ca acolo ar trebui sa se manifeste cel mai bine efectul de sera favorizat de CO2. Dar rezultatele noastre arata ca temperatura nu variaza in acelasi ritm cu concentratia de CO2. Variatiile se produc tot timpul, dar ele nu urmeaza un tipar precis. Acel strat de aer ar trebui sa se incalzeasca, conform modelelor si apoi acesta sa incalzeasca, la rindul sau, suprafata solului si a oceanelor. Culmea e ca acest fapt nu numai ca se produce, dar el este observabil si masurabil, insa nu poate fi pus, in exclusivitate, pe seama efectului de sera generat de CO2. Nu se poate „sari” peste stratul inferior al atmosferei si incalzi suprafata, afirmind ca aceasta se datoreaza in de seamă efectului CO2. Masuratorile efectuate din sateliti si baloane meteorologice in fiecare zi, din ora in ora, validate si verificate de zeci de ori prin calcule si masuratori suplimentare independente, ne arata ca nu putem dovedi un consecință major al CO2 asupra incalzirii globale, ci doar unul secundar, probabil minim.
Glassman: Pe masura ce cauzele unei incalziri globale cu 0,50C ne ingrijoreaza, ce pot sa ne prezintă oamenii de stiinta despre concluzia finala asupra a ceea ce se intimpla ?
Baliunas: Nimic ! Eu cred ca abia acum suntem pe drumul cel bun, adica luam in calcul acele variabile care ar fi trebuit luate in calcul precum Soarele, circulatia oceanica, depozitele subacvatice, etc… Exista schimbari ale circulatiei oceanice pe care pur si necomplicat nu le intelegem. Nu intelegem mecanismul Soarelui, nu intelegem circulatia gazelor in biosfera, asa ca ne putem astepta la multe surprize climatice in viitor fara ca noi sa fim capabili sa le prezicem sau sa le intelegem.
Glassman: Dar asta e un lucru si mai ingrijorator. Vreti sa spuneti ca stiinta e neputincioasa ?
Baliunas: Stiinta e neputincioasa doar ca viziune de ansamblu, din pacate, dar mai stim ca predictiile sunt eronate, in singular cele legate de incalzirea globala si cauzele acesteia. In chestiuni restrinse si in detalii stiinta e foarte precisa.
Glassman: Daca cineva ar descoperi o idee geniala de a limitează CO2 din atmosfera fara a periclita mersul economiei mondiale, ceea ce e un mare „daca”, atunci am putea fi siguri ca acest fapt ar putea reduce incalzirea globala ?
Baliunas: Asta e o intrebare cu tilc si totodata interesanta. Cu siguranta exista tehnologii abordabile dar ele nu sunt aplicabile din punct de vedere politic. Un exemplu ar fi energia nucleara. Aceasta nu realizează CO2. Stim cum sa construim generatoarele dar pur si simplu nu vad cum anume s-ar incadra din punct de vedere politic si cultural. Chestiunea in sine este cu mult mai importanta. Ce s-ar intimpla daca ne punem toate eforturile in a reduce efectele unei complicații in timp ce s-ar crea altele? Din clipă ce noi nu observam in acest stadiu, un semnal clar al factorului antropic, in ceea ce priveste CO2, asta inseamna ca efectul activitatilor umane in producerea de CO2 in atmosfera este redus indiferent ce electronică vom aborda in viitor.
Glassman: Dati-mi voie sa reformulez intrebarea. Sa presupunem ca toata lumea ar opri deodata absolut orice emisii de gaze cu urmare de sera din atmosfera. Deci toate gazele cu efect de sera create de om au fost oprite. Credeti ca incalzirea globala va continua sa se manifeste?
Baliunas: Da. Fara nici o indoiala.
Glassman: Dar pare inspaimintator…
Baliunas: Daca cauzele incalzirii globale nu se datoreaza factorului antropic, atunci clima va continua sa se schimbe din diferite motive, precum activitatea solara, activitatea oceanica sau modificari geologice. Simplul fapt ca am opri brusc toate emisiile de CO2 din atmosfera nu va afecta cu nimic sau va produce modificari nesemnificative asupra evolutiei climatice. Daca am elimina tot CO2 din atmosfera si toate celelalte gaze cu efect de sera atunci am face chiar mai mult rau căci plantele si agricultura se bazeaza pe CO2. Plantele nu cresc intr-o atmosfera de oxigen ci intr-una cu continut scazut de CO2. Reducerea necesarului de CO2 pentru vegetale ar avea drept consecinte reducerea productiei agricole, a padurilor, etc. Procesul de fotosinteza inseamna printre altele a extrage carbonul din CO2 sub influenta luminii si in prezenta apei si a elibera ulterior O2.
Glassman: Daca revenim la Evul Mediu, datele paleolimatice indica cresteri importante ale temperaturii. Putem afirma ca si in acea perioada atmosfera continea gaze cu efect de sera ?
Baliunas: Da, absolut. Tot momentul au existat si vor exista gaze cu efect de sera. Biosfera insasi nu ar putea supravietui fara gazele cu efect de sera sau fara efectul de sera in sine. Atit efectul de sera cit si gazele asociate acestuia sunt necesare, dar toate trebuie sa fie optime habitatului uman. Cu totii ne amintim ca in acea perioada au inceput sa se construiasca multe cladiri, orase, universitati, biserici, fiindcă climatul era foarte favorabil.
Glassman: In cit timp credeti ca stiinta va putea confirma definitiv ce anume a generat incalzirea din secolul trecut?
Baliunas: E o intrebare dificila. Pur si modest nu am idee. Fiecare spune ca in urmatorii 10 ani vom sti mai multe, dar anii trec si raspunsurile intirzie sa apara. Asta se tot spune de vreo 30 ani incoace.
Glassman: Ati reusit sa dovediti corelatia dintre activitatea solara si clima terestra ? sau totul nu e decit o coincidenta?
Baliunas: Mi-ar fi greu sa neg aceasta corelatie, si in acelasi timp mi s-ar parea prea bizar sa afirm ca e o coincidenta, insa avem unele mecanisme prin care am putea sa o explicam. Mai ramine sa descoperim acea dovada cu „D” mare.
Glassman: Am citit o multime de rapoarte care precizeaza ca omul genereaza in mod dramatic incalzirea globala la care asistam cu totii. Unul dintre acestea, elaborat de Natiunile Unite mentioneaza predictii terifiante despre inundatii, fenomene meteo extreme, aparitia malariei, etc.,…
Baliunas: De ce se pune mereu omul pe locul intii printre factorii generatori de schimbari climatice abrupte?. Va spun din start ca rapoartele nu sunt credibile. Pur si simplu nu se poate estima variabilitatea climatica de la o regiune la alta. Nici un model climatic nu poate prezice aparitia inundatiilor sau altor fenomene extreme. Pina si estimarea temperaturilor medii globale este indoielnica. Precipitatiile au fost prezise gresit pe teritoriul S.U.A. in proportie de 50%. Imaginati-va acum ca cineva vine in fata dumneavoastra ca sa faca o medie a tuturor acestor erori. Cum e posibil asa ceva? Sau mai mult decit atit, cum e posibil ca factorul politic sa intervina asupra celui stiintific ?
Glassman: Asadar stim ca este grozav de greu sa prezicem cum va fi vremea miine, dar atunci ce parere aveti despre predictia pe 100 ani in avans ?
Baliunas: O parere foarte proasta, evident. Oricit am incercat sa prezicem vremea la nivel global am constatat ca nici macar nu avem calculatoare atit de performante. Dar mai rau este ca nu avem cunostintele stiintifice necesare pentru a intelege mecanismele climatice. Am avea trebuință sa rezolvam ecuatii matematice cu peste 5 milioane de necunoscute iar calculatoarele ar avea nevoie de 20 miliarde ani ca sa ne dea un raspuns. Asa ca pur si simplu nu se poate. Trebuie sa facem prezumtii mult mai simple deoarece cu cit acestea sunt mai complexe si mai detaliate cu atit vor fi mai false.
Glassman: Ce ne puteti preciza despre emisiile de praf si aerosoli care obtureaza radiatia solara?
Baliunas: Ele obtureaza radiatia favorizind o usoara umbrire si s-a crezut initial ca aceasta a inceput sa se produca din 1970 odata cu o racire usoara observata in perioada 70-80. Dar probabil ca nu e in totalitate adevarat. S-a afirmat atunci, cu multa convingere, ca asta ar favoriza o noua glaciatiune dupa care teoria a fost uitata.
Glassman: Si atunci cum au ajuns cercetatorii sa elaboreze teoria incalzirii globale?
Baliunas: Ah, da! Au luat modelele, au adaugat CO2 si apoi au inceput discutiile.
Glassman: Adica au „sarit” de la racirea globala la incalzirea globala in numai citiva ani?
Baliunas: Da, majoritatea dintre ei.
Glassman: Daca revenim la inspaimintatoarea problema a racirii globale, e bine ca am rezolvat-o, nu-i asa ?
Baliunas: Nu am rezolvat nimic. Nu am rezolvat nici problema CO2 ale carei dovezi sunt suficient de vizibile, cu atit mai mult una la care nu avem suficiente dovezi. Racirea globala a fost „pusa la pastrare” din lipsa de probe si nu pentru ca ea nu ar fi posibila.
Glassman: E adevarat ca o mare parte ai simpatizantilor si liderilor fostei „raciri globale” sunt in prezent membri activi ai miscarii mondiale a „incalzirii globale”?
Baliunas: Este cit se poate de real. Unii oameni pur si simplu nu stiu sa piarda.

Skywalker · Vizitator

Alte dovezi care atesta ca incalzirea globala e o sperietura pe care milioane de oameni o inghit:

Iata cum a aratat calota de gheaa de la cercul polar nordic in 1979:
Încãlzirea globalã Încãlzirea globalã

Si cum a aratat in 2003:
Încãlzirea globalã Încãlzirea globalã

Desi reducerea suprafetei inghetatew e considerabila, totusi suprafetele de uscat au ramas aceleasi, nu s-a inundat nimic. Pentru ca volumul de apa rezultat din topirea ghetii este mai mic decat volumul ghetii.

voi reveni cu detalii