| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Aºezare geograficã
Oraºul se aflã pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsã în râul Prut. Prin extinderea lui, Iaºul este legendara urbe a celor 7 coline Cetãþuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Pãun, ªorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului ºi 400 m pe Dealul Pãun ºi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetãþuia, Tãtãraºi ºi Galata. Oraºul mai este traversat de râul Nicolina ºi de pârâul ªorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rãsãrit de oraº, curge pârâul Ciric, pe care sunt făcute artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Clima
Clima prezintã un caracter continental pronunþat, fiind influenþatã de masele de aer cu provenienþã rãsãriteanã; iernile sunt geroase, iar verile cãlduroase. Temperatura maximã înregistratã a fost 40°C, în timp ce minima a fost de - 17,5 °C.
Oraºe apropiate
Paºcani (73 km V)
Vaslui (70 km S)
Negreºti (50 km SV)
Huºi (89 km SE)
Roman (83 km SV)
Târgu Neamþ (100 km V)
Botoºani (130 km NV)
Suceava (150 km NV)
Piatra Neamþ (150 km V)
Bacãu (120 km S)
Etimologie
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaºi". Unii afirmã cã numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menþionaþi de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" ºi "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis".
O inscripþie astãzi pierdutã pe o bornã kilometricã romanã descoperitã în apropiere de Osijek, Croaþia în secolul al XVIII-lea menþioneazã existenþa unui Jassiorum municipium.
O altã explicaþie este cã numele are originea în tribul alanic al jassilor. Numele maghiar al oraºului (Jászvásár) înseamnã mot-a-mot "Piaþa (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgul Ieºilor (ºi forma alternativã Iaºii), ar putea avea aceeaºi semnificaþie.
Istorie
Oraºul Iaºi a fost menþionat pentru prima oarã într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuºi, pentru că existau (ºi încã mai existã) clãdiri mai vechi de aceastã datã (spre exemplu Biserica armeanã costruitã în 1395), se crede cã oraºul este mult mai vechi.
În 1564, domnitorul Alexandru Lãpuºneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinþat aici întâia ºcoalã în limba românã ºi a înfiinþat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipãritã în Moldova a apãrut la Iaºi.
Oraºul a fost incendiat de tãtari în 1513, de otomani în 1538, ºi de ruºi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Între 1565 ºi 1859, oraºul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 ºi 1862, atât Iaºi cât ºi Bucureºti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei ºi Valahiei.
Dupã 1860, clãdirile de lemn ºi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatrã ºi cãrãmidã, ºi reþeaua de strãzi îmbunãtãþitã. Au fost construite edificii noi, ca de pildă Palatul Culturii, Teatrul Naþional sau Universitatea "Al.I. Cuza". În momentul primului rãzboi mondial, pentru doi ani, Iaºi a fost capitala României neocupate, dupã ce Bucureºti a cãzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916.
În mai 1944, la Iaºi s-au purtat lupte între forþele româno-germane ºi Armata roºie. Divizia de elitã Panzergrenadier 'Großdeutschland a obþinut o victorie importantã la Bãtãlia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaºi. În iulie, oraºul era ocupat de forþele sovietice.
În perioada postbelicã oraºul a continuat sã se dezvolte, construindu-se noi cartiere ºi întreprinderi industriale. Dupã cãderea comunismului, oraºul a rãmas un centru important din zona de est a României.
Topografie
Situat la nord de Codrii Iaºilor, oraºul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele strãzi ªtefan cel Mare (Uliþa Mare), Alexandru Lãpuºneanu, Independenþei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna ºi Grigore Ghica (Uliþa Ruseascã), nucleul oraºului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domneascã) ºi str. Costache Obsidian (Uliþa Veche).
Oraºul nou s-a extins în toate direcþiile, cuprinzând în prima fazã (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sãrãrie, Þicãu, Tãtãraºi, Ciurchi, Galata ºi parþial Nicolina ºi Pãcurari; în a doua fazã (secolul XX), au fost incluse cartierele Pãcurari (partea nouã, de vest), Nicolina (partea nouã, de sud, azi numitã C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bãtrân, Alexandru cel Bun, Dacia ºi Grãdinari, la astea adãugându-se Zona Industrialã. Oraºul are ca suburbii câteva mini-orãºele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încã aºezãri rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintã ca aºezãri urbane: Dancu, Tomeºti, Ciurea ºi Lunca Cetãþuii. Tendinþa urbanã este de extindere a Iaºilor, urmând ca aceste localitãþi sã fie incluse în oraº (zona metropolitanã), alãturi de alte câteva sate: Pãun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului ºi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcþiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitãþi sunt astãzi practic unite cu oraºul.
Transporturi ºi comunicaþii
Reþeaua de strãzi a oraºului continuã pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepþia orelor de vârf, când numãrul tot mai mare al maºinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecþiile din centru, garã, Podu Roº, Podu de Piatrã, Fundaþie, Elena Doamna). Transportul în comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze ºi maxi-taxi. Este în curs de reabilitare infrastructura rutierã a municipiului ºi liniile de tramvai printr-un credit accesat de primãria Iaºi. Liniile de tramvai fac legãtura între majoritatea cartierelor oraºului.
La nivel local ºi central, se discutã tot mai insistent planul realizãrii unei autostrazi (Autostrada A4) est-vest, ce va face legatura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), a unei ºosele de centurã, care sã preia traficul greu din oraº ºi despre îndeplinirea pasarelei Octav Bãncilã, care sã facã legãtura între cartierele Alexandru ºi Pãcurari, cu realizare pânã în anul 2008. Iaºi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaþii spre Hârlãu ºi Dorohoi) cu o staþie de triaj la Socola. În oraº sunt trei gãri: Gara Centralã Iaºi (Iaºi ºi Iaºi Nord), Nicolina ºi Socola. În porțiunea de rãsãrit a oraºului se aflã Aeroportul Internaþional Iasi (cel mai important aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), cu o aerogarã modernizatã recent ºi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 2500 metri pânã în anul 2008. Într-o altã ordine de idei, Iaºul are cel mai mare procentaj de calculatoare conectate la Internet din þarã cu un numãr total de calculatoare fără întârziere dupã Bucureºti.
În urma recensãmântului din 2002, Iaºul este al doilea municipiu al României dupã Bucureºti. Împreunã cu zona metropolitanã, populaþia se situeazã in jurul valorii de 397.800 locuitori.[1] Împreunã cu numãrul mare de flotanþi neincluºi în statisticele oficile, aproape 50.000, (un numãr mare provenind din Basarabia) ca de exemplu ºi împreunã cu cei peste 40.000 de studenþi din alte oraºe care studiazã aici, oraºul depãºeºte 500.000 de locuitori, fiind pe departe cel mai mare oraº din România, dupã Bucureºti.
sec. XVIII: cca. 30.000
1859: cca. 50.000
1900: 78.000
1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruºi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 romi, 170 armeni, º.a.
1992: 345.000
2007: 340.213 (la care se adaugã cca. 50.000 flotanþi ºi cca. 40.000 de studenþi din alte oraºe din cei peste 67.000 de studenþi)(aceastã valoare nu conține suburbiile)
Structura etnicã a populaþiei, potrivit recensãmântului din 2002:
români: 98,1%
romi: 1,2%
alte naþionalitãþi: 0,7%
Populaþia dupã religie, conform recensãmântului din 1930:
ortodocºi: 63.023 (61,26%)
mozaici: 35.465 (34,47%)
romano-catolici: 3.178 (3,08%)
lutherani: 356 (0,34%)
greco-catolici: 190 (0,18%)
Populaþia dupã religie, adecvat recensãmântului din 2002:
ortodocºi: 92,5%
romano-catolici: 4,9%
alte religii: 2,6%
Instituþii ºi puncte de interes
Palatul culturii Iaºi
Universitatea din Iaºi
Biblioteca Centralã Universitarã "Mihai Eminescu" Iaºi
Casa Dosoftei Iaºi
Strada Lãpuºneanul Iaºi
Cuza Vodã Iaºi
Hotel Europa Iaºi
Catedrala mitropolitanã
Turnul mãnãstirii Golia
Teatrul Naþional din IaºiIaºul este oraºul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba românã ºi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Þicãu). Fãrã îndoialã Iaºul reprezintã în continuare capitala culturalã a þãrii.
În oraº, pe dealul Copoului, se aflã cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaºi, numitã azi ºi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiatã în 1860 prin decret de cãtre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihãilene, universitatea are astãzi 15 facultãþi, cu peste 40000 de studenþi. Clãdirea principalã, monument de arhitecturã, a fost ridicatã în 1896. În oraº, se mai aflã ºi alte instituþii de învãþãmânt superior: Universitatea Agronomicã, Universitatea Tehnicã cu peste 25.000 de studenþi, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie, Universitatea de Arte ºi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângã numeroasele universitãþi particulare cu sedii deosebit de impunãtoare. În Piaþa Eminescu, în perioada interbelicã, s-a ridicat clãdirea Fundaþiei Culturale Regale, ce astãzi gãzduieºte Biblioteca Centralã Universitarã Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaºul este al doilea centru universitar al þãrii, care atrage studenþii ca un magnet. Principalele campusuri studenþeºti se aflã în Tudor Vladimirescu (22 cãmine), Titu Maiorescu (4 cãmine), Târguºor-Copou (4 cãmine), Codrescu (5 cãmine ºi complexul internaþional Gaudeamus) ºi Agronomie (4 cãmine).
În Iaºi, se mai aflã Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraº, ctitorie a lui ªtefan cel Mare, restauratã integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi ºi Mãnãstirea Golia, mãrturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitanã, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei ºi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu ºi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitarã "Mihai Eminescu", fondatã ca bibliotecã a Academiei Mihãilene. Alte monumente importante din perioada medievalã sunt: Mãnãstirea Galata, din timpul lui Petru ªchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bãrboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mãnãstirea Cetãþuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mãnãstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraº a fost întemeiat la jumãtatea sec. XVIII în jurul mãnãstirii Sfîntul Spiridon, al cãrui nume îl poartã ºi astãzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a oraºului, în cartierul C.U.G.2 se aflã Parcul Tehnologic Iaºi, în apropierea cãruia se va construi Centrul Expoziþional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaºii de azi se prezintã ca un adevãrat amestec de nou ºi vechi, de istorie ºi modernitate, de iarbã, beton ºi sticlã. Clãdiri cu mare valoare istoricã se aflã printre blocuri noi de locuinþe (mai mult sau mai puþin moderne). În perioada anterioarã regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clãdiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însã adevãratele ravagii oraºul le-a suferit în perioada comunistã, îndată ce s-a distrus o bunã parte a centrului vechi, fãrã a se þine cont de faptul cã multe din clãdirile demolate dãdeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaþa Unirii (grav afectatã de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul ªtefan cel Mare ºi altele. Unele demolãri aveau ca scop curãþirea oraºului de clãdirile insalubre ºi mizere sau rãmase în ruinã de pe urma rãzboiului, altele aveau alte scopuri. Chiar ºi în aceste condiþii, au rãmas în picioare multe clãdiri importante ºi, pe bunã dreptate, Iaºii sunt consideraþi un adevãrat muzeu; în fiecare colþ al sãu se simt urmele trecerii unei personalitãþi de seamã a literaturii, ºtiinþei, filozofiei, istoriei sau politicii româneºti.
În prezent în Iaºi sunt douã mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângã numeroasele centre comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte douã complexe de tip mall sunt în curs de construcþie. În plus, în zona din spatele Palatului Culturii va fi construit megaproiectul Palas, care va reabilita zona sudicã a centrului oraºului din punct de vedere social, arhitectonic ºi economic prin construirea de baze de agrement, spaþii de locuit ºi comerciale precum ºi amenajãri multifuncþionale.
[modificã] Personalitãþi marcante
Ion Creangã (1837 - 1889), celebru povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datoritã mãiestriei basmelor, poveºtilor ºi povestirilor sale, Ion Creangã a intrat în istoria literaturii române, în principal, datoritã operei autobiografice "Amintiri din copilãrie". A locuit în cartierul Þicãu, în aºa-numita Bojdeuca lui Ion Creangã.
Alexandru D. Xenopol (1847 - 1920), unul dintre cei mai mari istorici români. A fost timp de mulþi ani profesor de istorie la Universitatea din Iaºi, precum ºi rector al aceleiaºi Universitãþi. De asemenea, a fost ales penis al Academiei Române.
George Emil Palade (1912), biolog american de origine românã, nãscut la Iaºi, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie ºi Medicinã (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în singular pentru funcþionarea ºi structura celulelor (ribozom).
În Iaºi au trãit ºi s-au compus oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spãtarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogãlniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangã, I. L. Caragiale, Garabet Ibrãileanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Marian Râlea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Grigore Cobãlcescu, Petru Poni, Radu Cernãtescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Emil Racoviþã, Sorel Etrog, Barbu Fundoianu, Iosif Sava, Alexandru Jar ºi Petre Iorgulescu-Yor.
[modificã] Obiective istorice ºi turistice
Pentru detalii, vezi articolul Lista obiectivelor din Iaºivezi produsele [[{{{2}}}]] ºi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] ºi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] ºi [[{{{10}}}]].
[modificã] Clãdiri ºi monumente istorice
Palatul Roznovanu
Casa Pogor
Crucea lui Ferentz
[modificã] Biserici ºi mãnãstiri
Catedrala mitropolitanã din Iaºi
Mãnãstirea Bucium
Mãnãstirea Cetãþuia
Mãnãstirea Frumoasa
Mãnãstirea Galata
Mãnãstirea Golia
Mãnãstirea Podgoria Copou
Mãnãstirea "Sf. Trei Ierarhi"
Mãnãstirea Vlãdiceni
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"
Biserica Bãrboi
[[Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Moara de Vint - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decit Eternitatea)
Biserica Sfântul Sava
Biserica Sfântul Spiridon
Biserica Barnovschi
Biserica Armeneascã
Biserica lipoveneascã din Iaºi
Biserica Catolicã Veche
[modificã] Muzee, instituþii culturale
Palatul Culturii
Teatrul Naþional
Casa Dosoftei
Biblioteca Centralã Universitarã
Universitatea "Al.I. Cuza"
Colegiul Naþional
Muzeul Literaturii
Muzeul Teatrului
Muzeul Etnografic al Moldovei
Muzeul de Istorie a Moldovei
Muzeul de Artã
Muzeul Unirii
Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii "ªtefan Procopiu"
Muzeul Mihai Eminescu
Biblioteca Judeþeanã „Gh. Asachi” Iaºi
[modificã] Case memoriale
Bojdeuca lui Ion Creangã
Casa Mihail Sadoveanu
Casa George Topârceanu
Casa Otilia Cazimir
Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")
[modificã] Parcuri, grãdini
Parcul Copou
Grãdina Botanicã din Iaºi
Parcul Expoziþiei
[modificã] Obiective istorice ºi turistice din împrejurimi
Mãnãstirea Bârnova
Mãnãstirea Dobrovãþ
Mãnãstirea Hadâmbu
Mãnãstirea Hlincea
Mãnãstirea Piatra Sfântã
Biserica din Aroneanu, fosta mãnãstire Aroneanu
Regiunea viticolã Bucium
Zona de agrement Ciric
În judeþul Iaºi, se mai aflã:
Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
Palatul Sturdza, de la Miclãuºeni
Conacul Cantacuzino, de la Cepleniþa
Ruinele de la Cucuteni
Regiunea viticolã Cotnari |
|
