| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Hanuka
De la Wikipedia, enciclopedia liberã
Hanukkah/Chanukah/Chanukkah/Hanuka (în ebraicã חֲנֻכָּה sau חנוכה) - "Sãrbãtoarea inaugurãrii" sau "Sãrbãtoarea luminilor". Sãrbãtoare care dureazã opt zile (25 Kislev - 3 Tevet), comemorând victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca sã distrugã religia evreiascã ºi sã elenizeze popoarele de sub dominaþia sa. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfãºuratîntre 165-163 î.e.n., deºi lupta armatã a macabeilor contra grecilor a continuat încã mulþi ani, pânã îndată ce evreii din Ereþ Israel ºi-au dobândit de facto independenþa. Hanuka este aºadar o sãrbãtoare postbiblicã. Este o sãrbãtoare minorã, în momentul cãreia munca ºi alte activitãþi nu sunt interzise.
Obiceiuri
În fiecare searã de Hanuka se aprinde hanuchia, menora specialã destinatã acestei sãrbãtori care, de altfel, se mai numeºte din acest rațiune ºi "Sãrbãtoarea luminilor" - Hag ha-urim. Talmudul spune cã obiceiul aprinderii menorei are drept scop sã aminteascã public minunea, de aceea, în vechime, sfeºnicul era aºezat în prag ori chiar pe stradã, în faþa casei. Lampa se aprinde o datã cu lãsarea nopþii, cu excepþia zilei de ªabat când luminiþele de Hanuka se aprind înaintea celor de ªabat, cu circa jumãtate de ceas cândva de asfinþit. Luminile trebuie sã ardã cel puþin 30 de minute ºi sã fie amplasate într-un loc extrem vizibil. Ele pot continua sã ardã în seară oricât de târziu, cu condiþia sã fie cineva care sã le priveascã, în afarã de cel ce le-a aprins. Obiceiul este de a aprinde o singurã luminã în prima searã, douã în a doua seara, trei în a treia seara, etc. de la stânga la dreapta, pânã când, în a opta searã, toate luminiþele sunt aprinse. Dupã o altã tradiþie, luminile se aprind în ordine descrescãtoare. O lumânare ajutãtoare, numitã ºamaº, se foloseºte pentru aprinderea celorlalte opt. Ceremonia se desfãºoarã în particular în familie, dar se aprind lumânãri ºi la sinagogã, iar copii primesc o micã sumã de bani (ghelt în idiº).
În zilele noastre Hanuka este ºi un prilej de serbãri cu cântece ºi jocuri, în special pentru copii. Cel mai rãspândit este jocul cu titirezul (dreidl în idiº). Hanuka a cãpãtat în ultima vreme o importanþã mult mai mare, devenind un substituit al Crãciunului pentrui copii evrei crescuþi într-un mediu creºtin.
Hanuka - cuvant care in ebraica inseamna "Inaugurare" - este o sarbatoare care dureaza opt zile cu incepere de la data de 25 Kislev, si comemoreaza victoria Macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care incerca sa elenizeze popoarele de sub dominatia ei.
1.Fundalul istoric al evenimentelor care incadreaza sarbatoarea
Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfasurat intre anii 165-163 i.e.n. in timpul luptei armate a Macabeilor impotriva oprimarii politice a evreilor sub domnia lui Antioh IV Epifanes, regele seleucid al Siriei.
In 168-167 i.e.n., Antioh a promulgat o serie de decrete antievreiesti care au culminat cu profanarea Templului din Ierusalem si transformarea sa intr-un locas de cult pagan. Constient de primejdia care ameninta credinta evreiasca, Matatias, capul unei familii sacerdotale, a dat semnalul luptei armate impotriva lui Antioh si a colaboratorilor lui, evreii elenizati. La simplu timp dupa aceea, simtind ca i se apropie sfarsitul, Matatias i-a incredintat fiului sau, Iuda, poreclit Macabeul, sa continue lupta. Multumita stralucitelor lui calitati militare si politice el a reusit dupa trei ani de lupta sa recucereasca Ierusalimul. El a daramat altarul profanat si a zidit unul nou. Templul a fost redat astfel cultului iudaic, a fost reinaugurat ca loc de cult evreiesc, eveniment celebrat de Hanuka.
Lupta Macabeilor impotriva elenizarii nu s-a sfarsit odata cu recucerirea Ierusalimului, ci a continuat pe timpul mai multor generatii din dinastia Hasmoneilor. Dupa moartea lui Iuda Macabeul, fratii sai, Ionatan si Simon, au preluat conducerea poporului si in anul 160 Ionatan a fost debutantul dintre Hasmonei care si-a asumat functia de Mare Preot, punand capat astfel monopolului sacerdotal al casei Tadoc, care a durat aproximat 800 de ani.
Datorita talentelor diplomatice si a unor manevre politice, Hasmoneii au incheiat tratate de politice cu Roma si Sparta. Domnia Hasmoneilor care a durat pana in anul 63 i.e.n., cand Eret Israelul devine provincie romana sub numele de Iudeea, a avut o importanta deosebita asupra dezvoltarii poporului evreu. Miscarea de revolta condusa de ei a facut posibila supravietuirea religiei monoteiste asupra elenismului pe care Antiohus a incercat sa-l impuna cu forta si pe care unele medii evreiesti erau dispuse sa-l accepte.
2.Conotatii istorice ale sarbatorii de Hanuka
Evenimentele comemorate cu ocazia sarbatorii de Hanuka sunt relatate in întâia carte a Macabeilor. Hanuka este asadar o sarbatoare de origine postbiblica, o sarbatoare minora, in timpul careia munca si alte activitati nu sunt interzise.
In apocrifa Macabei I, se relateaza cum Iuda Macabeul a reinaugurat Templul de la Ierusalem. S-au facut de asemenea noi ustensile sacre, inclusiv un sfesnic, un altar pentru tamaiere, vase, perdele etc. Corespunzător traditiei Talmudice (Sab. 21b), in timpul purificarii Templului, s-a descoperit o canita de ulei sfant, nepangarit, pentru sfesnic, vestita menora. Desi era putin, cat pentru o singura zi, uleiul a ars 8 zile neintrerupt. Pentru comemorarea acestei minuni, spun inteleptii, s-a instituit o sarbatoare de opt zile, si anume Hanuka.
Hanuka în calendarul gregorian
1990 - 12 decembrie
1991 - 2 decembrie
1992 - 20 decembrie
1993 - 9 decembrie
1994 - 28 noiembrie
1995 - 18 decembrie
1996 - 6 decembrie
1997 - 24 decembrie
1998 - 14 decembrie
1999 - 4 decembrie
2000 - 22 decembrie
2001 - 10 decembrie
2002 - 30 noiembrie
2003 - 20 decembrie
2004 - 8 decembrie
2005 - 26 decembrie
2006 - 16 decembrie
2007 - 5 decembrie |
|
