Independentul.MyForum.ro :: Fumatul - Vizualizare subiect 1336 pe independentul.myforum.ro

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Este un viciu care face victime milioane de oameni, si totusi este o afacere extraordinara pentru producatorii de tutun.
Exista vreo minune care te poate face sa renunti mai usor la fumat in afara de o vointa foarte puternica?
Toata lumea a auzit de guma cu nicotina, plasturi, medicamente, chiar si rontaitul semintelor sau a gumei de mestecat, dar totusi cum alungi nevoia de a fuma in ziua urmatoare si care este secretul de fapt?

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Despre Fumat si efectele nocive ale acestuia

Cum influenteaza fumatul viata adolescentului si a adultului?...

Numarul tipilor care practica fumatul este in continua crestere. In lume, exista 1.2 miliarde de fumatori si, paradoxal, mai bine de 70% dintre ei traiesc in tarile in curs de dezvoltare. Si in tara noastra situatia este similara, aproape o jumatate din populatie fiind constituita din fumatori. Este drept ca fumatorii din Romania anilor 2004-2005 au mult mai multe cunostinte teoretice despre bolile cauzate de tutun, componentele fumului de tigara si metodele prin care pot opri fumatul. Dar, in egala masura, ei gasesc si mult mai multe sortimente de tigari si alte articole din tutun pe piata, ca de exemplu si conditii favorabile in societate de a initia si intretine fumatul.

In ultimul deceniu s-a vorbit si s-a scris mult despre fumat, obicei adanc inradacinat in memoria umanitatii, de cateva secole bune. Tema a fost si este inca la moda, spre deosebire de epoca anterioara, cand informatiile despre tutun, tigari, fumat si tot ce inseamna acestea aveau un circuit accesibil mai mult specialistilor.

In zilele noastre, fumatorii care doresc sa afle cat mai multe despre obiceiul lor, ce riscuri ii asteapta sau unde se pot adresa pentru a renunta la fumat au la dispozitie atat publicatii, cat si alte mijloace: cabinete de consiliere antifumat, brosuri, pliante, manifestari prilejuite de zilele dedicate tabagismului, emisiuni radio-TV, chiar si site-uri unde pot gasi toate datele necesare.

Zilnic ne confruntam cu pacienti care ne solicita ajutor dupa doua-trei incercari esuate de a opri fumatul. Care sa fie explicatia? Mai intai sa ne intrebam de ce incep tinerii sa fumeze?

Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata, care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce caracterizeaza aceasta varsta, dar si de structura personalitatii fiecarui tanar.

Numeroase programe educationale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat ca varsta medie de incepere a fumatului a fost de 13,8 ani in anul 2003. Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea, normele sociale, presiunea sociala si propriile convingeri despre persoana lor.

Influenta mass-media asupra traiectoriei de fumator a unui tanar poate fi, la randul ei, determinanta. Un studiu german, care a urmarit pe o perioada de cinci ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat cresterea fumatului indeosebi la fete, la sfarsitul acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete. Totodata, proportia de fumatori curenti a ajuns de la 21,3% la 28,3% printre tinerii de ambele sexe urmariti pe timpul celor cinci ani...

O înșiruire de alte obiceiuri nesanatoase sau comportamente negative care isi exercita influenta asupra adolescentilor pot precipita initierea fumatului. Aici se incadreaza consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, indeosebi in familiile monoparentale, unele tulburari psihice. Mai multi fumatori se intalnesc si printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport si petrec mult timp in fata computerului.

Nu se poate incepe o discutie despre fumat cu tinerii, fara a le intelege motivele pentru care au decis sa apeleze la acest comportament. La acest subiect, atat specialistii, cat si tinerii raspund in consens: fumatul este initiat in relatie cu o serie de factori psihologici specifici varstei adolescentei. Tinerii doresc sa para mai maturi, sunt animati de sentimente de revolta fata de adulti. Alteori, ei aleg sa fumeze ca o reactie la tendintele din grupul lor de amici, in scopul de a-si castiga un statut "onorabil" printre acestia.

O alta explicatie din punctul de vedere al adolescentilor este curiozitatea, necesitatea de a încerca ceva nou, de a fi la moda, de a face ceea ce fac si adultii. Reducerea tensiunii psihice in anumite stari conflictuale inerente aceleiasi varste, ca de pildă si modelul unui parinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fumator sunt la fel de des invocate.

Toate aceste motivatii converg spre semnificatia falica a tigarii, pipei sau trabucului, mijloace care confera statutul de "barbat sau femeie matura", siguranta de sine. Emotiile unei intalniri importante sau ale unei probe pe care o vor trece in fata adultilor pot fi mai usor mascate prin aprinderea unei tigari. La "adapostul" fumului scos pe nari, tanarul are impresia ca este mai convingator, mai puternic...

Cel mai adesea, intre initierea fumatului si momentul in care fumatorul isi pune pentru prima oara problema renuntarii se scurg 10-20 de ani. Odata depasit momentul "primei tigari", in urmatoarele luni consumul nu depaseste 1-5 tigari/zi, fara a fi regulat, pentru ca ulterior, incet-incet, tutunul sa se insinueze printre preocuparile cotidiene, fumatul sa devina zilnic si sa se intensifice de la o luna la alta.

Care este definitia corecta a obiceiului de a fuma?

Raspunsul poate fi dat foarte usor, daca ii privim pe fumatori. La fel ca orice alta preocupare, si fumatul este un obicei. Prin "obicei" se intelege o deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii de persoane, obisnuinta, invat.

A fuma inseamna a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definitiei date de Academia Romana (Institutul de Lingvistica, "Iorgu Iordan", in 1998).

Prin ce se deosebeste obiceiul de a fuma de alte obiceiuri inofensive pentru sanatate?

Chiar si la o trecere superficiala in revista a literaturii dedicate acestui subiect, se desprinde clar concluzia ca cei care fumeaza timp indelungat (mai bine de 10-20 de ani) si mult (macar un pachet de tigari, cinci trabucuri sau sase-sapte pipe, zi de zi), inhaland adanc fumul in plamani, vor trai mai putin fata de semenii lor de aceeasi varsta care nu au fumat niciodata.

In cele mai multe cazuri, ei se vor imbolnavi in a doua jumatate a vietii, de boli grave respiratorii, cardio-vasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la plamani, laringe, vezica urinara, pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat, dupa ani buni de practicare a fumatului si, de cele mai multe ori, in aceasta situatie, renuntarea la fumat devine realmente imposibila doar prin propria vointa.

De ce este cu mult mai greu sa renunti la tigari decat sa incepi sa fumezi?

Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenta care se instaleaza rapid, chiar in 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales daca initierea fumatului are loc in adolescenta.

Dependenta reprezinta o "stare psihica si/sau fizica cauzata de interactiunea intre o substanta ce intruneste caracterul unui drog si un organism viu". Aceasta dispoziție se descrie prin "comportamente si reactii ce determina dorinta de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentand astfel efectele sale psihice si totodata evitand disconfortul resimtit in absenta sa".

Nicotina continuta in tigari este cea care induce dependenta tabagica, caracterizata prin: toleranta a organismului la tutun, dorinta persistenta de a fuma, incercarile repetate de renuntare la fumat soldate cu esec si necesitatea obtinerii efectului pozitiv psihoactiv.

Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai prudent si chiar mai binedispus, gratie efectului discret euforizant al nicotinei.

Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul incitant al fumatului asupra activitatii intelectuale, merita oare sa va riscati sanatatea si sa va expuneti unei dependente fizice si psiho-comportamentale la nicotina, care este comparata cu aceea cauzata de droguri de talia heroinei?... Sau sa introduceti in trunchiul dumneavoastra substante faimoase ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici, ba chiar din categoria celor care erau utilizate de nazisti in camerele de gazare?...

VINDECAREA COPILULUI DIN LÃUNTRU

Rãdãcinile din copilarie ale dependenþei

Legatura dintre cele traite în copilarie si dependentele contractate în viata de adult au fost puse în evidenta de catre numerosi experti în tratament. Desi cauza precisa datorita careia o persoana devine dependenta nu este usor de identificat si de obicei acest lucru nu este simplu, totusi se pare ca exista unii factori din experientele traite în familie care extind riscul aparitiei starilor de dependenta.

Aceeasi factori sunt cei care submineaza procesul recuperarii, favorizând în mod deosebit, probabilitatea substituirii unei forme de dependenta cu o alta forma. Cu certitudine, acesti factori afecteaza tăria persoanei de a ajunge la integritate si la o viata emotionala echilibrata.

Vulnerabilitatea la dependente pare sa fie accentuata atunci când o persoana creste într-un mediu în care au existat una sau mai multe dintre urmatoarele disfunctionalitati cronice:

* Unul sau ambii parinti dependenti de un drog

* Un mediu familial în care se practica violenta (fizica, sexuala, verbala, emotionala).

* O familie neglijenta. Parintii dependenti fata de munca pot fi în situatia de a neglija nevoile copiilor.

* O familie în care domina o atmosfera de blam în care copilul nu este niciodata apreciat, o familie în care copilul nu reuseste sa fie niciodata suficient de cuminte, bun.

* Prezenta în familie a unui grad mare de inconsecventa. Luptele dintre soti sau divortul parintilor pot da nastere la astfel de situatii.

Aceste disfunctionalitati pot fi voite sau nerecunoscute. De exemplu, neglijarea nevoilor unuia dintre copii poate sa fie consecinta faptului ca un alt penis al familiei are trebuință de îngrijiri continue din cauza unei boli grave, sau în cazul în care unul dintre parinti a decedat îndată ce copilul era la o vârsta frageda.

Rezultatul tuturor acestor situatii dureroase este ca copilul poate sa ramâna cu anumite nevoi fundamentale neîmplinite si ca urmare, îsi formeaza mecanisme de rezolvare a obstacolelor care nu sunt adecvate vietii de adult. Ei sunt mai vulnerabili la logica emotionala a personalitatii de tip dependent.

Tiparele modului de rezolvare a problemelor tind sa se încadreze în urmatoarele 4 categorii:

* Eroul sau salvatorul. Joaca rolul de parinte pentru copiii mai mici; deseori este fratele/sora cel/cea mai în vârsta. Se autoestimeaza dupa comportamentul exterior. Deseori este laudat pentru maturitatea lui, este un lider, are realizari academice. Este hiper-responsabil. Este vulnerabil la dependenta fata de munca, fata de putere si la tulburari de comportament alimentar.

* Tapul ispasitor sau oaia neagra. Foloseste scandalul sau comportamentul negativ pentru a atrage atentia. Are o imagine proasta despre sine, o autoestimare scazuta. Este extraordinar de vulnerabil la presiunea colegilor, tovarasilor, la delicventa, dependenta de droguri, promiscuitate.

* Clovnul sau mascota. Ofera scene comice familiei constituind o modalitate de a limitează tensiunea. Depinde de masca vesela, se bazeaza pe puterea de a fi pe placul celorlalti pentru a-si ascunde temerile si simtamintele de inadecvare. Vulnerabil la munca, bani si dependenta de sex.

* Copilul pierdut. Învinge stresul refugiindu-se în lumea imaginatiei, a fantasmelor, evitând realitatea. Susceptibil la depresie cronica si risc de suicid. Se autoizoleaza. Vulnerabil la dependenta relationala, la dependenta de droguri si la tulburarile de comportament alimentar.

Tipare nesãnãtoase de rezolvare a dificultăților din trecut

Copii care sunt crescuti în astfel de familii cu disfunctionalitati ajung deseori la maturitate cuprinzând tipare disfunctionale, neadecvate de rezolvare a problemelor vietii de adult. Ei sunt numiti "COPII ADULTI" deoarece sunt adulti cu probleme ramase nerezolvate din copilarie. Ei poarta o povara emotionala de teama, îndoiala si nesiguranta. Este probabil ca în familia acestor persoane s-au practicat trei reguli care i-au handicapat ca adulti:

* Nu vorbi! "Trebuie sa pastrezi secretele familiei".

* Sa nu te încrezi în nimeni. "Este mai sigur sa te izolezi decât sa ai relatii cu ceilalti."

* Nu plânge! "Înabuse, reprimeaza simtamintele pentru a evita durerea."

Iata câteva dintre tiparele nesanatoase de rezolvare a problemelor pe care copiii adulti le practica:

* Izolarea si evitarea conflictelor.

* Manipularea si tinerea sub control.

* Dificultati în definirea limitelor potrivite.

* Dificultati în a avea încredere în ceilalti.

* Hiper-responsabili sau iresponsabili.

* Perfectionism.

* Nereguli legate de relatiile apropiate si legate de mentinerea unor relatii sanatoase.

S-a constatat ca copiii adulti ai alcoolicilor au o probabilitate de 4 ori mai mare de a deveni alcoolici decât copii crescuti în familii nealcoolice. Copiii adulti par sa fie mult mai înclinati ca în starile de labilitate emotionala sa reactioneze prin continuarea unei relatii nesanatoase, dependente. Copiii adulti tind sa se casatoreasca cu copii adulti care au avut o copilarie la fel de dureroasa, dezorganizata. Din aceasta cauza, multi copii adulti devin co-dependenti cu o persoana dependenta. Copiii adulti sunt co-dependenti înca din familiile de unde au provenit si pot deveni co-dependenti si fata de membrii familiei în care traiesc în prezent sau fata de alte persoane importante pentru viata lor.

Nu este niciodatã prea târziu sa ai o copilarie fericitã

Din fericire, exista solutii disponibile pentru copiii adulti. Pentru că recunoasterea legaturii dintre copilaria disfunctionala si dependentele vârstei adulte a avansat foarte rapid, exista la ora actuala numeraose instrumente disponibile pentru studiu si creștere personala.

Multi copii adulti gasesc ca participarea la un grup de sprijin împreuna cu cei care au probleme similare este deosebit de utila în recunoasterea faptului ca nu sunt singuri. Grupul poate dărui încurajare pe parcursul perioadei în care persoana face eforturi pentru tratarea problemelor.

Unii copii adulti proveniti din familii extrem de violente s-ar putea sa aiba nevoie de asistenta specialistilor pentru rezolvarea neajunsurilor lor. Multi consilieri familiali si psihologi sunt familiarizati cu sindromul copilului adult si sunt pregatiti sa pune la dispoziție asistenta individualizata. În plus, multe institutii de tratare a dependentelor desfasoara programe în ambulator sau programe scurte pentru co-dependenti, mai ales pentru cei proveniti din familii disfunctionale. Aceste programe sunt aparte de utile pentru acei copii adulti care socotesc ca au ajuns într-o perioada critica a vietii lor din cauza provocărilor nerezolvate. Multe persoane aflate în recuperarea dintr-o situație de dependenta gasesc, de asemenea, ca un program de scurta durata axat pe tratarea problemelor copilului adult este folositoare în consolidarea recuperarii.

Daca ai recunoscut unele dintre problemele pe care le-am prezentat despre copilul adult, ia masuri pentru tine însuti. Cu susținerea acelei Puteri Superioare si sprijinul celorlalti oameni, multi copii adulti descopera realitatea unei maturitati fericite, sanatoase pentru ca au gasit vindecare pentru copilul ascuns în launtrul lor. Si tu poti sa te bucuri de o copilarie fericita pentru a deveni un adult traind o viata pozitiva, productiva.

Factori de succes

1. Pregatirea fizica. Pentru a combate componentele fizice ale dependentei:

a. Începe si continua un program de exercitii aerobice. Acest program va stimula organismul sa atinga performante de vârf în activitatea mentala si fizica. Exercitiile fizice ajuta la repararea leziunilor cauzate de gudronul si nicotina din tutun. Conditia fizica buna combate primii doi dusmani ai noului nefumator: stresul necontrolat si cresterea subita în greutate. Dependenta fizica trebuie tratata cu strategii fizice. Fumatul si conditia fizica buna sunt incompatibile.

b. Renunta la toate drogurile sau obiceiurile care afecteaza judecata, vointa sau independenta. Învata sa pregatesti si sa aplici planuri de lupta pentru a combate situatiile cu risc crescut, celebre ca fiind tentante sau factorii antecedenti, care preced si pregatesc calea spre a ceda dorintei imperioase de a fuma.

c. Aleage alimente care vor ajuta organismul sa compenseze vatamarile cauzate de anii de fumat si care te vor ajuta sa treaca mai usor peste simptomele de sevraj. Urmeaza recomandarile alimentare ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale celorlalte asociatii similare.

2. Pregatirea mentala. Pentru a combate dependenta psihologica:

a. Începe sa imiti comportamentul nefumatorilor. A gândi si actiona ca un fumator perpetueaza stilul de viata al fumatorului, în timp ce a gândi si actiona ca un nefumator, asigura calea spre succes.

b. Încearca cai creative pentru a rezista nevoii fizice de a fuma.

c. Gândeste-te la succes. Reusita nu lasa loc gândirii negative. Ba mai mult, cel care reuseste va privi chiar si eventualele caderi ca pasi de învatat pe calea spre victorie în lupta contra fumatului. Identifica modurile de gândire care conduc la cadere si traseaza-ti noi tipare de gândire care te vor întari pe calea succesului.

3. Pregatirea sociala. Pentru a combate presiunea sociala de a fuma:

a. Refuza în mod politicos tigarile si alcoolul oferite de prieteni, membrii de familie, evita mai ales în primele 4 saptamâni, petrecerile sau orice alte situatii care te pot predispune sa revi la fumat.

b. Confrunta reclamele despre tutun cu adevarul despre fumat.

c. Formeaza-ti deprinderea de a combate influenta companiilor nationale si internationale producatoare de tutun.

d. Tine legatura cu persoane sau grupuri care încurajeaza un stil de viata fara fumat.

Cercetarile au relevat strategii eficiente în renuntarea la fumat. Analiza a numeroase programe de renuntare la fumat a relevat câteva strategii care sunt cele mai eficiente în obtinerea succesului. ... "Programele cu componente multiple au atins cele mai ridicate rate de renuntare la fumat dupa un an de la program."(nr.2, p.40). Lista strategiilor eficiente raportate include: schimbarea atitudinii si a perceptiei propriei persoane, solutionarea situatiilor cu risc crescut, aprofundarea motivatiei personale, auto-observarea, managementul contractual, sprijinul de grup, echilibrarea stilului de viata, autorecompensarea, recunoasterea riscurilor de boala, stimulentele, expansiunea aptitudinilor personale pozitive, formarea unei imagini pozitive despre sine, optimismul, relatiile sociale bune, stapânirea de sine, încrederea în altii, comportamentul rational, solutionarea: potentialului de recidiva, conflictelor interpersonale, mâniei, anxietatii, frustrarii, depresiei, consumului ocazional de bauturi alcoolice, stresului la locul de munca, starilor emotionale negative, fricii de îngrasare, activitatile de relaxare.

În calendarul Organizatiei Mondiale a Sanatatii ziua de 31 mai este desemnata drept ziua mondiala de lupta împotriva fumatului. Sloganul din acest an este: "Fumatul ucide - nu te lasa pacalit."
În ciuda celor 6 miliarde de dolari cheltuiti anual de companiile producatoare de tigari pentru a ne convinge de avantajele fumatului, realitatea este ca fumatul ucide în cel mai real sens al cuvântului.

Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.

Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care sporesc tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza sistemul nervos, legându-se de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Asa se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.

Gudroanele din fumul de tigara sunt cancerigene.

Monoxidul de carbon scade capacitatea de transport a oxigenului si favorizeaza aparitia aterosclerozei.

S-a estimat ca fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui colet de tigari pe zi scurteaza viata cu 140 minute/zi, 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an. Aceasta înseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni!

Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii în rândul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumatori la toate grupele de vârsta. Aceasta înseamna ca jumatate dintre fumatori vor deceda în cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi în viata, adica cca. 9% din populatia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului.

Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura în tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta. Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcte miocardice decât nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul este responsabil de circa 75% din infarctele care apar la fumatorii cu vârsta sub 50 de ani.

Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la prietene se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer: de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica urinara, rinichi, stomac si col uterin.

DESPRE FUMAT - O ABORDARE ORTODOXA

Plamân cu emfizem pulmonar

Cineva a avut curiozitatea de ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin o boala!

MULTI CRESTINI se intreaba de ce este considerat fumatul un pacat. Ca doar nu-i pomenit in Biblie, spun acestia, si pe buna dreptate, pentru ca tutunul intra in Europa mult mai tarziu, pe la anul 1500. Dar asta nu inseamna ca obiceiul fumatului n-ar fi daunator vietii trupesti (dupa cum se precizeaza pe pachete) si, implicit, vietii sufletesti.

Patima cu pricina este una din cele mai raspandite printre tineri [1] si din nefericire din ce in ce mai multi nu o mai trateaza ca patima. E adevarat ca, pe langa problema dramatica a drogurilor, tutunul trece la întâia vedere drept inofensiv. Dar a spune ca sunt rele mai mari nu inseamna ca relele mai mici nu mai au consistenta lor. Azi se spune mai mult ca oricand raului bine si binelui rau si asta-i cu adevarat grav.

De aceea gasesc ca trebuie sa lamurim in cateva cuvinte atitudinea crestina fata de trup. El nu mai este tratat cu simtul raspunderii, auzim deseori spunandu-se ca doar sufletul conteaza… Sfanta Scriptura ne invata: Sau nu stiti ca trupul vostru este templu al Duhului Sfant care este in voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu pret! Slaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6, 19-20). Fumand, pacatuim in trupul nostru care este templul Duhului. Despre Biserica, invatam ca este trupul tainic al lui Hristos, care este si “capul” ei [2]. Deducem de aici ca atitudinea pe care o avem fata de Biserica, privita ca institutie dar si ca locas, ar trebui sa o avem si fata de trupul nostru, care nu e al nostru pentru ca, ma repet, am fost cumparati cu pret.

Si oare cine dintre cei ce-si imbolnavesc trupul fumand, ar fuma si-n sfantul locas? E cazul ca omul contemporan sa-si redefineasca, acolo unde este necesar, atitudinea fata de trup. El e impreuna-lucrator cu sufletul la mantuire (de aici rostul ascezei trupesti: abstinenta, metaniile…) si apoi, transfigurat, impreuna-mostenitor cu el al Imparatiei vesnice.

Crestinii cred si marturisesc invierea mortilor [3], deci cum sa dispretuim oare trupul cu care noi vom invia? Cativa elevi imi marturiseau ca au renuntat la patima fumatului dupa ce au auzit la o manastire o persoana demonizata strigand: “Nu vreau tamaie, vreau tutun…”. Dar mult mai bine este pentru noi sa ascultam de glasul preotului decat sa plecam urechea la ce spun demonii prin nefericitii posedati. E nevoie de vointa de fier si lupta acerba pentru renuntarea la aceasta patima. Cine n-a avut patima tutunului nu cred ca poate intelege cu adevarat ce inseamna sa lupti sa te lasi. Din nefericita mea experienta personala pot confirma ca acest neam de demoni nu iese decat numai cu rugaciune si cu post (Matei 17, 21).

Marii parinti duhovnici contemporani canonisesc ca atare pe fumator, nu fac concesii. Au dragoste, mila si intelegere fata de crestin, dar nu si fata de pacatele lui. Parintele Teofil Paraian marturisea ca nu-l lasa pe fumator sa se impartaseasca si nici nu-l dezleaga de pacate, spunandu-i de obicei: “Ne intalnim cand nu mai esti fumator!”. Pravila bisericeasca a arhimandritului Nicodim Sachelarie condamna fumatul pe rațiune ca “nu tine de foame, nici de sete, nici de caldura, ci e un obicei murdar, ruineaza sanatatea si se cheltuiesc banii munciti pe acest fum otravitor. Fumatul se canoniseste, ca si jocul de noroc, cu caterisirea (pentru preot) si afurisirea pentru mirean”.

Intalnim si la Cuviosul Siluan Athonitul o atitudine de respingere a fumatului. El povesteste ca in timpul unei calatorii cu trenul, un negustor il imbia cu o tigara. Il refuza respectuos, insa acesta incepe sa faca apologia fumatului. Intr-un sfarsit, Siluan s-a hotarat sa zica: “Domnule, inainte de a fuma o tigara, rugati-va, spuneti un Tatal nostru”. La aceasta negustorul a raspuns: “A te ruga inainte de a fuma, parca nu prea merge”. Raspunzand, Cuviosul Siluan facu aceasta observatie: “Asadar, orice lucru inaintea caruia cineva nu se poate ruga netulburandu-se, mai bine este sa nu-l faca”.

In urma cu ceva timp, spre sfarsitul anului 2002, un scandal a tinut prima pagina a unui cotidian central; reclamele stradale la tigari erau, in numar foarte mare, amplasate in apropierea scolilor generale si a liceelor, desi Legea nr. 148/ 26 iulie 2000 interzice explicit pozitionarea oricarui tip de reclame la tutun la o distanta mai mica de 200 metri de intrarea unitatilor de invatamant si a unitatilor de asistenta medicala… Oare nu sunt tinerii target-ul producatorilor de tutun?

Cinci mituri despre fumat

Teama de ingrasare si lipsa vointei sunt doar cateva dintre pretextele pentru care multi fumatori nu renunta la viciu.

Expertii le demonteaza si ofera solutii. Frica de a nu te ingrasa, amanarea la nesfarsit a momentului din care nu vei mai fuma sau reducerea numarului de tigari sunt mituri din cauza carora inca mai fumezi, desi ai vrea sa renunti. Adevarul este ca fumatorii au cu doua kilograme mai putin decat greutatea normala, fiindcă nicotina le accelereaza metabolismul.

Prin urmare, este absolut normal sa te ingrasi cu doua kilograme dupa ce te-ai lasat de fumat. Nu te ajuta cu nimic sa-ti promiti intruna ca de la anul vei renunta la viciu. Mai bine gaseste-ti motivatiile pentru care sa faci acest lucru si gandeste-te din timp la metode pe care sa le aplici cand vei intra in sevraj.

Ma ingras destul de mult daca renunt la tigari. In mod normal, orice fumator care renunta la tigari se ingrasa cu doua kilograme. „Nicotina influenteaza metabolismul, astfel incat fumatorii au cu doua kilograme mai putin decat ar fi normal. Restul kilogramelor in plus pe care un fumator le poate pune dupa ce renunta la viciu apar din cauza ca nevoia de tigara este inlocuita cu alimente, adeseori bogate in calorii”, explica Bogdana Bursuc, psiholog specializat in terapia antifumat.

Unii mananca mai multa carne, deoarece aceasta scade nivelul de adrenalina, altii consuma carbohidrati, care cresc nivelul adrenalinei, in timp ce alte persoane prefera dulciurile, care cresc nivelul de serotonina, mai spune specialistul. Riscul este insa ca, in incercarea de a scapa de o dependenta, sa dobandeasca alta.

Solutia este sa identifici momentele in care obisnuiai sa fumezi si sa inlocuiesti tigarile cu alte obiceiuri. „Daca fumai cand te enerva cineva, vorbeste cu persoana respectiva si spune-i ce te-a deranjat. Daca fumai de plictiseala, fa ceva care sa-ti placa, iar daca aprindeai tigara la intalnirile cu prietenii, joaca-te cu etichetele de pe sticle”, te sfatuieste psihologul.

Vointa inlocuieste medicamentele. Un alt mit este acela ca daca vrei sa te lasi de fumat iti trebuie doar vointa, nu si medicamente. „Vointa are toata lumea. Ceea ce lipseste este insa motivatia, care variaza de la o persoana la alta. Exista insa si fumatori care au si vointa si motivatie, dar care nu fac fata sevrajului. Acestia au nevoie de tratament medicamentos. Dependenta nu este o problema de caracter sau un defect. Exista persoane predispuse genetic la instalarea dependentei de drog. Asa se explica de ce unele persoane pot fuma ocazional o tigara la cateva saptamani, in timp ce altele devin dependente”, afirma Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului pentru renuntarea la fumat din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”.

Pe de alta parte, cei care sustin ca nu se lasa de fumat pentru ca nu au vointa se ascund, de fapt, in spatele unui pretext pentru a nu renunta la tutun.

Fumez tigari light, sunt mai sanatoase. Nu este bine nici sa te amagesti ca inlocuind tigarile pe care le fumezi de obicei cu altele light sau mentolate efectele tutunului asupra organismului vor fi mai slabe. „Cei care fumeaza light inhaleaza mai adanc fumul in plamani si consuma mai multe tigari, din cauza ca trebuie sa-si administreze doza de nicotina cu care s-a obisnuit creierul lor. Tigarile mentolate au un consecință anestezic si, pentru ca dau o senzatie de racoare, fumatorul nu mai simte iritarea, dar efectele raman. In plus, arderea mentolului din tigari produce substante cancerigene, in plus fata de cele existente”, mai spune Magdalena Ciobanu.

O sa renunt la tigari treptat. Renuntarea treptata la fumat nu da rezultate bune căci se mentine convingerea ca fumatul este eficient. In plus, de cele mai multe ori se obtine efectul de bumerang. „Dupa o perioada de abstinenta, valoarea tigarilor este mult mai mare, iar fumatorul ajunge sa si le doreasca si mai mult”, mai spune psihologul Bogdana Bursuc.

Ma las de anul viitor sau dupa ziua mea. Nici amanarea repetata a momentului in care vei spune stop fumatului nu te va ajuta sa renunti la viciu. „Cei care tot amana nu sunt pregatiti sa renunte la tigari. Ei nu vad suficiente beneficii, ci mai multe dezavantaje, cum ar fi ingrasarea sau izolarea de cei care fumeaza”, mai spune Bogdana Bursuc.

Solutia este sa vezi care sunt exact consecintele renuntatului la tutun. Un rol important il au si familia si prietenii, ce trebuie sa-i incurajeze pe cei care se lasa de fumat.

Studiu

Fumatul pasiv creste riscul de infarct

Fumatul pasiv creste cu 60a riscul de a face un al doilea infarct in primele 30 de zile la cei care au suferit deja unul, arata un nou studiu concretizat de cercetatorii greci de la Harokopio University din Atena. Studiul a fost conceput pe un esantion de aproape 2.200 de persoane, internate in sase spitale din cauza unor atacuri de cord sau angine instabile. 46% dintre acestea au afirmat ca au fost expuse fumatului pasiv la serviciu sau acasa.

Totusi, studiile au mai aratat ca cei mai sensibili la fumul de tigara sunt copiii, batranii si soțiile gravide. „Substantele cancerigene se pastreaza pe hainele parintilor fumatori si se transmit mai apoi copiilor, prin imbratisari”, afirma Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului pentru renuntarea la fumat. Gravidele care se expun fumatului pasiv prezinta un risc mai mare de a naste prematur
sau copii cu greutate mai mica, din cauza ca nicotina cauzeaza vasoconstrictii la nivelul placentar, iar bebelusul primeste mai putin sange. Ca sa gasesti un medic specializat in renuntarea la fumat, cat mai apropiat de locul unde locuiesti, poti suna la numarul gratuit 08008 - Stop fumat.

Amaliela

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

In ultimul deceniu s-a vorbit si s-a scris mult despre fumat, obicei adanc inradacinat in memoria umanitatii, de cateva secole bune. Tema a fost si este inca la moda, spre deosebire de epoca anterioara, cand informatiile despre tutun, tigari, fumat si tot ce inseamna astea aveau un circuit accesibil mai mult specialistilor. Care este definitia corecta a obiceiului de a fuma? Raspunsul poate fi dat foarte usor, daca ii privim pe fumatori. La fel ca orice alta preocupare, si fumatul este un obicei. Prin "obicei" se intelege o deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii de persoane, obisnuinta, invat.