| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Echilibrul alimentar - cheia sanatatii
Vazand in hrana doar sursa de energie pentru organism, Socrate spunea ca „nu traim ca sa mancam, ci mancam ca sa traim”, atragand astfel atentia asupra unei alimentatii echilibrate, dar si asupra nocivitatii abuzurilor. Cateva repere utile in acest sens, in cele ce urmeaza. Hrana este compusa din mai numeroase principii alimentare (factori nutritivi): proteinele, cu rol in regenerarea tesuturilor uzate si formarea celulelor noi; sunt de origine animala (carne, peste, produse lactate, oua), considerate complete deoarece contin toti aminoacizii necesari organismului in proportie optima, si de origine vegetala, incomplete pentru ca aminoacizii pe care-i contin nu se afla intr-o proportie necesara organismului; trebuie sa asigure 20-25% din valoarea calorica a hranei zilnice.
- glucidele elibereaza vigoarea imediata si trebuie sa asigure 40-50% din valoarea calorica totala, preferabil cele provenite din seminte, radacinoase, cereale si mai putin cele rafinate (zahar, dulciuri concentrate);
- grasimile sau lipidele furnizeaza energie, asigurand 25-30% din necesarul caloric; 1/3-1/2 din totalul lor trebuie sa fie nesaturate (uleiuri vegetale), adaugate crude la mancarea gatita si restul, grasimi animale (unt, grasime din carne, lapte, branza etc.).
La acestea se adauga vitaminele, substante cu rol catalitic ce intervin in reactiile biochimice care se desfasoara in organism. Ele sunt sintetizate de organismele vegetale si de flora intestinala. Cantitatea necesara de alimente se masoara in calorii, necesarul de calorii variind in functie de varsta, sex, munca, factori geografici si de alti parametri.
In functie de prezenta factorilor nutritivi si de energia pe care o pot furniza, alimentele sunt impartite in mai multe grupe, fiecare dintre astea contribuind intr-o anumita proportie la obținerea necesarului caloric zilnic, astfel: – carne si articole din carne (8%);
– lapte si derivate (15%);
– oua (2%);
– grasimi alimentare (12 %);
– cereale si leguminoase uscate (40%);
– zahar si produse zaharoase (8%);
– bauturi nealcoolice;
– fructe.
Acestea pot fi reunite intr-un meniu echilibrat, care sa includa 3-4 produse lactate, doua portii de legume verzi sau gatite, doua fructe proaspete, 150 g de carne, 400 g de alimente bogate in glucide (cartofi, paste, orez).
In momentul digestiei, alimentele sunt retinute in stomac si in intestin 3-5 ore, ceea ce imprima un ritm de alimentatie de 4-5 mese pe zi (dimineata, la ora 11.00, la pranz, la ora 17.00 si seara).
Intrucat omul munceste mai ales in întâia parte a zilei, atunci are necesitate de mai multa energie, rațiune pentru care valoarea calorica totala din perioada respectiva trebuie sa fie de 75-80% din necesarul zilnic, masa de dimineata si cea de la ora 11.00 asigurand 35-40% din totalul caloric; seara trebuie sa se manance mai putin si alimente mai usor digerabile (lapte, branza, iaurt, paste fainoase, fructe), intrucat o masa copioasa sta la originea unei digestii mai dificile si a unui somn agitat si neodihnitor.
O alimentatie echilibrata si ponderata nu trebuie sa determine o crestere cu peste 15% din greutatea ideala, dar nici o scadere cu mai mult de 10% din aceasta. Alimentatia nerationala, cu excese si dezechilibre alimentare, sta la originea aparitiei bolilor degenerative (ateroscleroza, diabet, obezitate) si a bolilor digestive.
Alimente cu... dubla personalitate
Pe parcursul evolutiei sale, omul si-a creat un metabolism complex, deservit de un echipament enzimatic foarte divers. In ultimul secol, a intervenit insa in pregatirea alimentelor un factor perturbator si deosebit de aspru: industrializarea. Se prefera articolele rafinate, mai albe, mai limpezi, mai colorate, dar prea putina lume stie ca, dincolo de aceste „calitati”, alimentele raman mai putin hranitoare, dezechilibrante chiar.
Este apetisanta painea alba, dar 50-80% din vitaminele si mineralele sale dispar in procesul de cernere. Ne place mult dulcele, insa o mai mare cantitate de zahar aduce organismului mai multa otrava, pentru ca si „zaharul este cateodata amar”... Acesta epuizeaza pancreasul si alte organe producatoare de hormoni. Asa se instaleaza obezitatea, cresc dislipidemiile, afectiunile cardiovasculare, cariile dentare si mai ales asa se netezeste drumul temutului diabet.
Eliminarea celulozei prin rafinare duce la disconfort digestiv. Urmarea directa o reprezinta o succesiune de boli intestinale, cum ar fi: constipatii, dereglarea metabolismului bila – saruri minerale si mai ales afectiuni cardiovasculare. Statisticile dovedesc faptul ca incidenta acestor boli este mai crescuta la oras decat la sat si este corelata cu lipsa substantelor de balast (fibre alimentare) din nutritia noastra. In cazul adultilor, privarea organismului de vitamine este data si de consumul de alcool. La fel, organismul uman este saracit de vitamine din grupul B si de microelemente, prin fumat.
Mai mult, insasi compozitia chimica a plantelor, a legumelor si a fructelor s-a schimbat. Ingrasamintele azotoase reduc continutul de magneziu. Si preferinta pentru bauturile racoritoare influenteaza negativ aportul mineral, pentru ca acestea folosesc apa dedurizata din care s-au eliminat calciul si magneziul. Si tot in „fata ascunsa” a alimentelor sta si urmatorul fapt: in preparatele de carne se introduc, ca adjuvanti, polifosfati. Dar excesul de fosfor antreneaza si pierderea calciului.
Iata doar cateva dintre considerentele pentru care nutritionistii apeleaza la conducerea stiintifica a alimentatiei omului modern, înfățișare blamat pe nedrept la noi, intr-o vreme. |
|
