Independentul.MyForum.ro :: Bolile si insectele daunatoare plantelor

Skywalker · Vizitator

Aici se vor posta doar articole despre descriereea si manifestarea bolilor si daunatorilor plantelor. Intrebarile se vor pune la
[url]http://www.independentul.myforum.ro/plante-bolnave-sau-atacate-vt35.html[/url]

Skywalker · Vizitator

Problemele plantelor tale

Indiferent cat de multe vegetale avem, sau cat de experimentati si priceputi suntem in ingrijirea plantelor, cu totii ne izbim de aceeasi problema: plante atacate, sau plante bolnave, la care nu stim ce sa le facem, iar ele mor. Ca si orice fiinta vie, si plantele au bolile lor si problemele lor, numarul acesta nefiind deloc mic, in plus de aceasta fiecare planta are bolile ei specifice.

In continuare iti voi prezenta cateva din bolile cele mai frecvente ale celor mai frecvente plante de apartament, ca de pildă si metodele de combatere. Iti voi prezenta diferentele intre o boala provocaa de patogeni, un daunator sau o boala fiziologica. Bineinteles, nu pot cuprinde toate bolile, care sunt mai numeroase decat speciile de plante. Insa va fi un bun mic ghid de recunoastere si tratare.

Cele mai multe probleme ale plantelor sunt usor de identificat: plante vestejite, caderea exagerata a frunzelor, ingalbenirea frunzelor, etc. Insectele mai pot fi cauza problemelor de sanatate ale plantelor. Astea apar fie pe anumite parti ale plantei, fie pe toata planta. Uneori, o boala sau o infestare pe radacina, se observa prin simptome aparute pe frunze.

Ce este un daunator?
Daunatorii sunt animale, din mai multe increngaturi si specii, care ataca plantele tale. Pot fi melci(limacsi), mamifere(cartite, iepuri), sau pasari. Insa cei mai multi daunatori sunt insectele. Acestea pot distruge diferite organe ale plantelor, sau intreaga planta. Insectele pot sa roada portiuni din plante, sau sa faca intepaturi de unde sa suga seva. Insectele sugatoare de seva pot sa aiba in saliva lor si virusi sau alti agenti daunatori pentru plate. Din saliva, acestia trec iin seva plantelor, provocandu-le boli. Alti daunatori sapa galerii in tulpini, mai ales. Prin aceste galerii se slabeste rezistenta tulpinii, dar mai ales, se rod din tesuturile conducatoare.
Tipurile de pagube ce ar putea sa apara:
-la radacini si organe subterane: rosaturi in zona radacinilor si a coletului(locul unde se termina radacinile si porneste tulpina), galerii superficiale sau interne, nodozitati.
-la ramuri si la tulpini: orificii, galerii
-la frunze: roaderea totala sau partiala a limbului, gaurirea frunzelor, pete diverse
-la flori: zdrentuirea petalelor.

Ce este o boala provocata de un agent patogen(boala infectioasa)?
O boala infectioasa este o tulburare a structurii si functiilor plantei, care este provocata de alt organism, cum ar fi: virusi, bacterii, micoplasme, ciuperci. Cele mai multe boli ale plantelor sunt provocate de ciuperci parazite. Bolile provocate de bacterii sunt rare la plantele de apartament. Pentru a se produce o boala, este trebuință de conditii de mediu nefavorabile plantelor si in unele cazuri si de o insecta purtatoare a agentului fitopatogen. In alte cazuri, mai ales la bolile provocate de ciuperci, nu e nevoie de un purtator. Aceste boli, pot fi de multe ori atat de periculoase, incat nu se mai poate salva planta, si moare.
Simptomele unei boli infectioase sunt: ingalbenirea unor parti ale plantelor(aceasta simptoma nu este provocata doar de agenti patogeni), distorsiuni ale organelor, putregaiuri, aparitia unor granule albe pe frunze, ca si o faina, boala numita chiar fainare.

Ce este o boala fiziologica(boala neinfectioasa)?
O boala neinfectioasa este tot o tulburare a structurii si functiilor plantei, insa este provicata de conditiile de pastrare nefavorabile, si/sau de o nutritie necorespuunzatoare. Pastrarea la temperaturi necorespunzatoare, udarea excesiva sau insuficienta, lipsa elementelor nutritive sau excesul acestora(elementele nutritive sunt furnizate de ingrasaminte). Simptomele bolilor fiziologice sunt: ingalbeniri ale frunzelor, sau diverse alte coloratii ale frunzelor. Portiuni de frunze moarte, caderea florilor, caderea frunzelor, si altele. Despre ingalbenirea frunzelor am mai amintit si la bolile infectioase. Dar o deosebire intre ingalbenirea datorata unui agent patogenm si ingalbenirea ca boala fiziologica, este faptul ca la boala infectioasa porneste dintr-un punct, pe cabd boala fiziologica este raspandita uniform.

Metode de prevenire a dificultăților plantelor
Prevenirea neajunsurilor se poate face inca de la cumparare. Cumparati intotdeauna plante viguroase, sanatoase, si daca se poate, plantele sa fie si rezistente la anumite boli, asta in cazul in care puteti obtine astfel de informatii de la vanzator. Cumparati intotdeauna plante cu eticheta cu numele soiului. Nu cumparati plante care prezinta semne de atacuri, sau prea firave.

Dupa ce cumparati planta, respectati modul de ingrijire descris pe ambalaj.

original de Skywalker

Skywalker · Vizitator

Daunatori si boli ai plantelor mai frecvent intalnite, si modul lor de atac

Vom caracteriza daunatorii si bolile pe grupe, in functie de porțiunea de planta atacata. Dar nu vom putea descrie in acest articol toate bolile si toti daunatorii.

Daunatorii care ataca frunzele plantelor:

Limacsii
Limacsii sunt melci fara cochilie, care ataca toate plantele, dar iin special nemtisorul, irisii, omagul(Aconitum), si macii.
Ca si caractere de recunoastere, ei au trunchiul de 3-6 cm lungime, iar latimea e de 6 mm. Colorit este cenusie.
Simptomele atacului: Diverse rosaturi in frunze.

Cum sa tii melcii la distanta: in primul rand, prin alegerea unor vegetale care sa nu fie preferate de limacsi. Plantele neagreate de ei sunt: cretisoara(Alchemilla mollis), clopoteii purpurii, laptele cucului(Euphorbia), lacrima Domnului(Dicentra spectabilis), coada soricelului(Achillea millefolium), bujorii(Paeonia), si Solidago.
Se pot pune scanduri de lemn sau frunze de rabarbura, sub care melcii stau peste zi. Astfel. Ei pot fi adunati cu usurinta.
Pamantul se poate prafui cu var nestins sau superfosfat, substante care provoaca arsuri limacsilor. Prafuirea se face seara tarziu, sau dimineata inainte de a se lumina.
In jurul plantelor sensibile, se pot presara substante speciale impotriva melcilor, insa respectati doza indicata pe pachet.

Bolile si insectele daunatoare plantelor Bolile si insectele daunatoare plantelor

Bolile si insectele daunatoare plantelor Bolile si insectele daunatoare plantelor

Impotriva limacsilor se mai pot utiliza sarme de cupru. In aer liber, pe sarma se formeaza niste substante chimice care se depun ca un film. Melcii evita aceste substante, căci le sunt daunatoare.
Sarma de cupru va avea efect doar daca nu este acoperita. Daca de exemplu, peste sarma se aduna frunze, melcii le folosesc ca pe niste poduri. Dupa ploaie, filmul este mai subtire, iar uneori este perfect spalat. De aceea, sarma de cupru trebuie sa fie infasurata in jurul ghiveciului, dar nu aduna toti melcii.

Bolile si insectele daunatoare plantelor Bolile si insectele daunatoare plantelor

original de Skywalker
Va urma

Skywalker · Vizitator

O parte din bolile si daunatorii trandafirului sunt prezentate la Ingrijirea trandafirilor:
[url]http://independentul.myforum.ro/ingrijirea-trandafirilor-vt1506.html[/url]

Acuma sa vorbim despre factorii care provoaca boli, atat fiziologice, cat si cauzate de paraziti.
Despre cat de periculoasa este apa in exces:

Cand in pamant se afla o cantitate foarte mare de apa, plantele se ineaca pur si simplu. Apa umple tot spatiul care in mod normal era cu aer si astfel radacinile nu mai au parte de oxigen. In plus, acest fenomen duce la stagnarea pamantului si impiedica evoluția radacinilor.

Simptome:
- plantele par ca ar avea nevoie sa fie udate, pentru ca frunzele se ingalbenesc, ofilesc si in cele din urma cad; in plus, poate ofili intreaga planta;

- la suprafata solului se vad balti de apa; - cand este ridicata de la locul in care a fost stat, radacinile plantei sunt negre, moi si apoase, iar pamantul din jurul lor miroase urat;

- planta nu mai creste deloc sau nu mai da lastari tineri (daca totusi acestia apar, se ofilesc in limitat timp).

Compactarea solului Dupa o perioada prelungita de ploaie, pamantul devine saturat de apa. Daca mai este si calcat sau batut, atunci el se compacteaza si drenajul apei devine un proces si mai greu de realizat.

Simptome:
- apa nu se mai scurge prin pamant si se strange in baltoace la suprafata solului;

- pamantul devine noroios;

- gazonul are balti de apa.

Boli Saturarea pamantului cu apa si compactarea acestuia sunt conditii perfecte pentru aparitia unor boli ca de exemplu phytopthora si alte ciuperci. Rezolvarea obstacolelor cauzate de vremea umeda:

- nu calcati pe pamantul ud, pentru ca acest lucru mareste gradul de compactare a solului;

- scoateti plantele inecate din ghivece, inlaturati radacinile afectate si tineti planta cu radacinile si bolul de pamant inveite in ziarem, timp de o zi.
Transplantati dupa aceea planta intr-un melanj de pamant proaspat, bine drenabil;

- inlaturati lastarii tineri care sunt deja ofiliti sau uscati;

- tundeti usor gazonul si adaugati nisip fara calcar pentru a imbunatati drenajul.

Prevenirea provocărilor cauzate de ploaie in gradina

- aplicati un înveliș de mulci (paie, coaja de copac maruntita sau talas) peste zona radacinilor;

- tratati plantele cu o substanta fertilizatoare in perioada de crestere pentru a incuraja dezvoltarea lastarilor tineri;

- continuati sa udati plantele pentru ca ele sunt sensibile la stresul cauzat de seceta de dupa perioadele de ploaie abundenta;

- pentru solurile argiloase, folositi multe materii organice si nisip sau pietris fin inainte de a face plantari sau insamantari pentru a imbunatati structura si drenajul solului;

- cand faceti groapa in care urmeaza sa plantati, sfaramati usor marginile acesteia cu o furculita;

- pentru solurile extrem usor drenabile, adaugati marterii organice pentru a-i imbunatati consistenta si pentru a adauga nutrientii necesari;

- construiti straturi de flori ridicate, umplute cu pamant usor drenabil;

- instalati un sistem de drenaj sau construiti un sant pentru ca apa de ploaie sa se scurga cat mai usor;

- puneti pietre pe fundul ghivecelor pentru ca apa adunata in tava sa nu ajunga la radacini;

- nu udati in exces plantele din ghiveci. Profitati de pe urma ploii - daca drenajul nu este bun, atunci saturarea cu apa sau inundarea vor fi complicații persistente. In acelasi timp, aceasta poate fi o ocazie de a va regandi planul de gradina; alegeti tufe, arbusti si plante perene care prospera in pamant ud;

- arbori si tufe care se adapteaza bine la acete conditii sunt: salix, cornus, betula, sambucus, liquidambar, ash si amelanchier;

- creati o mlastina in gradina - aceasta va fi un punct de atractie pentru vizitatori dar si pentru diferite animale si pasari; vegetale potrivite pentru acest proiect: iris, carex, gunnera, primula, hosta, rheum si rodgersia; - daca planuiti sa aveti gazon, atunci asigurati-va ca pamantul nu este compact si adaugati multe materii organice, pietris fin sau nisip inainte de a semana.