| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Birmaneza
Clasificarea rasei: pisici cu parul semi-lung
Speranta de viata: peste 15 ani.
Tara de origine: Burma
Descriere fizica generala:
Pisica Birmaneza are un înfățișare izbitor. Ochii sunt de un albastru safir distinctiv, iar blana este alba sau crem cu pete mai inchise la culoare, totul "asezonat" cu labute albe ca zapada. Pisicile Birmaneze au parul lung, desi nu la fel de lung ca Persanele cu par lung, de aceea aceasta rasa fiind incadrata in categoria pisicilor cu parul semi-lung. Aceasta rasa nu prezinta sub-strat, iar blana este relativ usor de ingrijit. Din punct de vedere al aspectului general, Birmanezele par niste pisici lungi, mai putin indesate decat alte pisici cu parul lung, desi sunt mai solide decat cele din rasele Somali, Angora sau Javanese. Blana pisicii Birmaneze este deschisa la culoare, cu pete mai inchise pe fata, picioare si coada (ca si Siamezele). Aceste pete se dezvolta si se intensifica in alură pe durata primului an de viata. Toate cele patru labe sunt albe, aceast fiind o caracteristica a rasei. Birmaneza este o pisica de statura medie. Bărbații sunt, de obicei, mai mari decat femelele.
Greutate: 4.5-8 kg (10-18 kg)
Hranire: 80 kcal/kg/zi
Sanatate:
Birmaneza este, in general, o pisica sanatoasa, fara dificultăți de sanatatea specifice rasei. Este bina insa sa fie dusa anual la un control veterinar de rutina, mai ales dupa varsta de 8 ani, pentru a preveni problemele legate de varsta, cum ar fi boli ale ficatului sau rinichilor.
Energie: medie
Compatibilitate cu alte pisici: medie
Compatbilitate cu alte animale: medie
Compatibilitate cu copiii: ridicata
Caracter si comportament:
Birmanezele sunt pisici gentile, placandu-le sa stea in preajma oamenilor- isi urmeaza stapanul indeaproape si e tot momentul "in picioarele" acestuia. Sunt foarte afectuoase si cer in schimb compania oamenilor. Birmanezele vor sa stie tot si adesea se baga in belele din cauza curiozitatii lor exacerbate. Nu sunt zgomotoase si sunt cumplit de maleabile.
Ingrijire:
Blana unei Birmaneze este mai usor de intretinut decat cea a unei Persane, desi asta nu inseamna ca nu au necesitate de multa atentie, mai ales daca vrei sa participi cu ea la concursuri sau expozitii. In indiferent ce caz, datorita temperamentului docil si linistit, ingrijirea blanii nu va fi o activitate complicata. Naparleste moderat.
Istorie:
Exista mai multe legende care circula referitoare la aparita pisicilor Birmaneze. Cea mai populara dintre legende are loc acum cateva secole, intr-un templu sacru dedicat venerarii lui Tsun-Kyan-Kse, Zeita de Aur cu ochii albastru safir, care vegheaza asupra calatoriei sufletelor. O sute de pisici de un alb pur cu ochi de culoarea chihlimbarului traiau in acel templu. Intr-o zi, templul a fost atacat de banditi. Se spune ca in timp ce Marea Preoteasa era ucisa, una dintre pisicile din templu a sarit cu toate cele patru labe pe trupul stapanei, pentru a o apara. Acest fapt s-a intamplat in fata unei statui a zeitei. In acel moment, pisica s-a transformat intr-o frumoasa tentă aurie, cu exceptia urechilor, nasului, cozii si picioarelor, care s-au transformat in maro inchis. Ochii au realizat albastru sair, la fel ca ochii zeitei, iar cele patru labe au ramas albe, acolo unde au atins preoteasa, ca semn al puritatii preotesei. A doua zi, preotesele care au supravietuit au fost uimite sa constate ca toate pisicile din templu suferisera aceeasi transformare.
In ceea ce priveste povestea "reala" a pisicilor Birmaneze, se cunoaste ca in 1919, o pereche de pisici au fost aduse in Franta din Burma. Din pacate, masculul a murit in timpul calatoriei, dar femela, care era si insarcinata, a supravietuit, ea si puii ei introducand rasa in mulțimea occidentala. Rasa a fost recunoscuta in Franta in 1925, dar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial numarul lor s-a diminuat considerabil in Europa continentala, ajungand la sfarsitul razboiului sa mai existe doar cateva exemplare in Franta. A durat multi ani pentru a recupera numarul pierdut, dar acest lucru s-a intamplat pana la urma. In America, Birmanezele au ajuns in 1959, iar in Marea Britanie in 1964. rasa a fost recunoscuta oficial in 1966 in Marea Britanie si in 1967 in Statele Unite ale Americii. |
|
