Independentul.MyForum.ro :: Animal Politic

Skywalker · Vizitator

Animal Politic

Autor: Cosmin Zaporojan

Românii sunt guvernaþi de o lume a animalelor. Toate fiarele pãmântului s-au adunat prin palatele patriei, de unde ne conduc dupã propriile lor reguli, deprinse din Legea junglei. Flãmânde, jinduind dupã putere, însetate de sânge, ticluind atacuri pe la spate, creaturile politice nu se pot opri din a prãda. Au prãdat încrederea românilor, interesele þãrii, vânând fãrã încetare pentru ºeful de haitã. În funcþie de domeniul de vânãtoare, îºi pot schimba pãrul, dar niciodatã nãravul. Pot avea blana, ºoriciul sau fulgii portocalii, dupã ce în prealabil au umblat cu cioara vopsitã în albastru, încrustatã cu trandafirii social-democraþiei. Sau invers.
În timpul de faþã, acest Animal Planet se împarte în câteva categorii importante de creaturi. Paradoxal, la putere nu sunt nici leii, nici urºii, ci sunt urecheaþii. Au meritul cã s-au lãsat traºi de urechi din toate pãrþile fãrã a renunþa sã roadã morcovul guvernãrii. În cele din urmã, au ros ºi sforile democrate, prin care Bãsescu îi juca pe foºtii subalterni de partid ca pe niºte marionete. Iepuraºul avangardist este mare stãpân acum. Sau cel puþin aºa crede el.
În jocurile pãdurii, au intervenit dominant ºacalii. Sunt mamifere carnivore sãlbatice, cu botul ascuþit ºi coada scurtã, ºi se hrãnesc cu animale mici ºi hoituri. Au simþit mirosul defunctei Alianþe ºi au nãvãlit sã se înfrupte din ce a mai rãmas din putere. Îi lasã pe alþii sã vâneze, în timp ce ei, din spatele desiºului, profitã de pe urma prãzii. ªacalii îi ajutã pe iepuraºi sã se creadã stãpânii sãlbãticiei. Le promit cã îi ajutã sã facã din guvernare o… varzã.
Marii perdanþi sunt marmotele. Degeaba se lãudau cu blana lucioasã ºi dinþii ascuþiþi. Au rãmas pãcãlicii pãdurii. În timp ce iepuraºii le încoþopeneau pe toate pãrþile, marmotele înveleau procente în staniol. Parcã îl ºi vedem pe urs fãcut sãniuþã de marmotele buclucaºe pentru a transporta „cea mai finã ciocolatã”. Numai cã de ciocolatã s-au cam fãcut marmotele democrate, care au fost trimise la hibernare, cândva de termen, de iepuraºul avangardist.
În freamãtul pãdurii, ceata lui Piþigoi face cea mai mare zarvã. Nimeni nu dã doi bani pe pãsãricile tribunului. Doar gura e de piþigoii din pãdurea mare. Oricum, vorba cântecului, „ceata lui Piþigoi, dai într-unul þipã doi”.
Undeva, prin ascunziºurile codrului, umblând de capul lor, sconcºii mai scot din îndată ce în când capul la luminã. Poartã cu ei un mireasmă greu, insuportabil. Ceva e putred la ei. Poate trecutul lui Voiculescu, averea lui DIP, pensia Rodicãi Stãnoiu. Culmea tupeului este cã tocmai creaturile astea vorbesc despre curãþenie, fie ea ºi moralã. Dar, pe unde calcã, îmbâcsesc ºi compromit totul.
În pãdurea astea, metaforic vorbind, se gãsesc conducãtorii noºtri. Când sã îi alegem, pozeazã în miei, iar dupã ce le-am dat girul, vând ºi pielea de pe noi.